Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

413mente a fost dăruită Academiei din Cracovia, în biblioteca căreia d. Hasdeu a găsit-o şi esaminat-o. Arhivul regesc alPoloniei coprindea o mulţime de documente privitoare la istoria română. Numai vreo cîteva din ele au fost reproduse însecolul trecut de către Dogiel în Codex Diplomaticus Poloniae, unde el menţionează totodată după registrele arhivalecoprinderea mai multor alte acte din secolii 14 şi 15 cari erau scrise cu caractere cirilice. Un număr şi mai mare deasemini documente este menţionat, iarăşi numai în coprindere, în Inventarinm omnium privilegiorum quaecumque inarchivo regni in arce Cracoviensi continentur, scris la 1682 şi editat de către Rykaczewski în Paris la 1862, de undesumariele tuturor documentelor relative la istoria română le-a reprodus apoi d. Hasdeu în Arhiva istorică a României,tom. II. Aceste sumarii, iacă tot ce să părea pînă acum rămas, sau cel puţin accesibil pentru istoricul român, din cîte seaflau altădată în arhivul regesc al Poloniei. Lipsa documentelor menţionate în Dogiel şi în ediţiunea lui Rykaczewskiera cu atît mai dureroasă cu cît sumarele lor sînt făcute foarte pe scurt şi adesea prezintă erori învederate.Toate documentele menţionate în Dogiel şi în Rykaszewski se află copiate in extenso în colecţiunea luiNaruszewicz, şi nu numai acestea, dar încă multe altele, cari rămîneau pînă aci cu desăvîrşire necunoscute, începînd dela anul 1378 pînă la începutul secolului trecut, pînă la epoca finală a relaţiunilor politice între români şi Polonia. Celemai vechi sînt scrise în limba slavă ecleziastică şi unele latineşte; de la secolul 16 încoace se înmulţesc actele latine şiapar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între ţările române şi Polonia, descripţiuni deambasade, epistole etc., dar şi unele acte d-un caracter cu totul neinternaţional, precum sînt mai multe hrisoave dedonaţiune ale domnilor moldoveneşti din secolul 15, importante pentru istoria noastră internă. În total se aflăaproximativ peste 2000 documente relative de-a dreptul la România.În trei săptămîni d-lui Hasdeu i-a fost abia cu putinţă de a-şi forma o ideie en bloc despre coprinsul colecţiuniilui Naruszewicz şi de a-şi nota numerile actelor privitoare la România, fără a se putea apuca de copiarea lor. Dupăconsiliul d-lui Dimitrie Sturza, bărbat special, cunoscut prin rîvna sa pentru tot ce se atinge de istoria română, d.Hasdeu. [a] angagiat doi studinţi, buni paleografi, pe cari i-a însărcinat a copia treptat toate documentele ce le-a indicatşi de a se controla reciprocamente unul pe altul prin colaţionare. Ca supracontrol, s-a oferit gratuitamente distinsullinguist din Cracovia, d. Dygarzinski. În fine, ultima colaţionare o va face însuşi d. Hasdeu în anul viitor. Negreşit însăcă copiarea esactă a peste 2000 de documente, însoţită de atîtea condiţiuni de esactitate, nu se poate esecuta cu o marerăpeziciune. Copiştii ingagiaţi s-au îndatorat a copia pînă la finea anului curent un număr aproximativ de 300documente, rămînînd celelalte pentru anul viitor. Copia fiecărui document, fie cît de lung, precum sînt bunăoară uneletratate şi relaţiuni de ambasadă, costă în termin meziu 1 1/2 florini. D. Hasdeu roagă ministeriul, pentru ca lucrarea săse poată începe imediat, de a i se libera suma de 1500 lei noi şi d-a se prevedea suma de 6.000 lei noi în bugetul anuluiviitor, pentru terminarea lucrării. Iar documentele copiate propune să se publice într-o ediţiune separată în aceleaşicondiţiuni în cari se editează colecţiunea repauzatului Hurmuzachi.[24 septembrie 1876]CETATEA JIDOVA,,Această cetate numită Jidova şi Uriaşa, situată în plaiul Nucşoarei, districtul Muscel, la 6 kilometre de centruloraşului Cîmpu Lung, se află aşezată între Rîul Tîrgului, la distanţă de 120 metre de malurile lui, şi între şoseauanaţională Piteştii — Cîmpu Lung, la 85 metre situată în partea despre ost a Cîmpu Lungului.După săpăturile esecutate într-un mod sistematic de d. Butculescu, două sute metri lungime pe 2 m. 70, 2m. 80adîncime, din zidurile acestei cetăţi au fost aduse la lumină, în luna aceasta:După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripţiuni romane, chei, săgeţi, haste, sticlărie fragmentată,olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. şi după două monete, una de argint de laGeta (a.Ch. 211), şi alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană, în contra tuturoraserţiunilor unora cari pretind că ar fi de origine dacă. Asupra acestui punt se va esplica mai precis esploratorul în urmaterminării săpăturii complete a cetăţii.Săpăturele se urmăresc cu mare activitate, chiar acum, şi poate că peste curînd vom poseda multe noţiuni foarteinteresante pentru monumentul nostru istoric.Ministeriul instrucţiunii publice a pus la dispoziţiunea d-lui Butculescu o sumă oarecare pentru a veni în