Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

412De-aceea şi-a fi gîndit şi el:Untura-i pe podişor,Capul ei cît un cuptor;Untura-i pe căminiţă,Capul ei cît o căpiţă;Acum c-un an încheiatDe cînd nu s-a periatŞi la umbra capuluiŞede turma satului.Ce haz am să merg acasăCînd n-am nevastă frumoasă ?Strîng în braţe-o mohîndeaţăŞi sărut un sloi de gheaţă.Să rămîn viţel mînzatLîngă cei[ce] s-o-nsurat,Că bărbaţii au femei,Doar nu m-or lăsa să piei.Noaptea, după ce se culcară toţi, danciul îndrăgit foc de nevasta cea frumoasă gândi :Pentru ochi ca mureleOcolii pădurile,ocoli încet ceata celor ce dormeau şi se duse lângă nevasta străină. Aceasta, gândind că este barbatul său, nu zise nimic.Dar, îndată ce băgă de samă că nu este barbatul său, s-a simţit atinsă de acest abuz şi l-a denunţat pe nopturnul cicisbeo.Acesta a fi gândit el în sine:Cine dracu-a cunoscutGrădină fără cărări,Dragoste fără mustrări,Grădină fără pârlaz ,Dragoste făr-de năcaz ...şi aştepta cu oarecare linişte esplicaţia cu bărbatul legitim.Bărbatul începu să-l mustre şi să-i zică că i-a siluit nevasta. Danciu răspunse că a fost cu a ei voinţă. Atunceabarbatul ridică sapa şi-i crepă capul cu ea şi astfel se plini tragedia asupra căreia Curtea cu juraţi va avea a se pronunţa.De se întâmpla istoria asta între franţujii noştri, atunci am fi avut a înregistra: 1) o despărţenie , 2) un duel în carebărbatul legitim cădea mort, 3) căsătoria între cicisbeo şi cucoana văduvită. Dar atuncea unde ar fi deosebirea între otragedie ţigănească şi una ... franţuzească?[16 iulie 1876]ISTORIE [„D. HASDEU , ÎNTORCÂNDU - SE ..."]D. Hasdeu , întorcându - se din escursiunea întreprinsă în interesul arhivelor statului, face o dare de seamădespre rezultatele dobândite . Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întâi în biblioteca Universităţii, fundată încă însecolul 14. Aci a găsit o însemnată corespondinţă diplomatică originală între domnul moldovenesc Miron Barnoschi şiPolonia din primul pătrar al secolului 17, precum şi câteva acte despre comerciul Cracoviei cu Moldova în secolul 14.Toate acestea însă rămân pe un plan cu totul secundar în comparaţiune cu tezaurile găsite într-o altă bibliotecă dinCracovia.În a doua jumătate a secolului trecut a trăit istoricul Poloniei Adam Naruszewicz , născut la 1733, mort la 1796şi care la 1780 a început a publica o istorie a ţărei sale. Favorit al regelui Stanislav August şi al aristocraţiei polone deatunci, el a dobândit permisiunea, pentru continuarea operei sale, de a trage copie de pe toate documentele arhivuluiregesc al Poloniei şi din arhivele particulare ale principalelor familii nobile, precum Radziwil , Zamojski etc. În acestchip el şi-a format o colecţiune documentală consistând din 231 tomuri mari in folio . După moartea lui Naruszewicz ,această colecţiune a trecut în posesiunea istoricului şi legistului polon contelui Tadeu Czacki , care a aşezat-o înbiblioteca ce o avea la moşia sa Poryck în gubernamentul Voliniei , utilizând-o el însuşi pentru scrierile sale, fără ca săfi fost accesibilă pentru ceilalţi. După moartea lui Czacki , la 1819, principele Adam Czartoryski a cumpărat de lamoştenitori, între alte manuscripte şi rarităţi, colecţiunea documentală a lui Naruszewicz pentru suma de 12 000 galbenişi-a transportat-o la moşia sa Pulawy în gubernamentul de Lubel , unde iarăşi mai nimeni nu putea să o consulte. La1830, colecţiunea lui Naruszewicz a fost dusă la o altă moşie a princepelui Czartoryski , Sieniawa în Galiţia, şi în urmăstrămutată la Paris, unde s-au aşezat proprietarii ei. Nu de mult această comoară de docu -