Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

409A.S. Marele Duce Constantin Neculaevici. Iată cum a intrat în posesiunea sa: Această armă era confiată în pazaianicerilor. În timpul distrugerei acestor trupe, bătrînul agă, care era păzitorul, reuşi a scapa luînd cu el şi sabia. Seascunse în o mică politie din Asia minoră şi, redus la mizerie, el vîndu mai-ntîi puţin cîte puţin pietrele preţioase caredecorau mănuchiul; apoi a trebuit să se decidă a vinde sabia, care fu cumpărată de un rus şi oferită, în urmă, mareluiDuce. Sabia nu este mare, e puţin îndoită şi poartă pe ea numele califului Osman.Sabia actuală a moscheei de Eyouba e o spadă modernă.[25 iulie 1876]CORESPONDENŢĂ INTIMĂD-na Cornu, sora de lapte şi amică intimă a lui Napoleon al III, murind de curînd, a dăruit corespondenţa pecare a ţinut-o cu înaltul său amic bibliotecei naţionale din Paris. Corespondenţa începe într-o vreme în care prinţulLudovic nu avea decît zece ani, iar cea din urmă scrisoare e datată cu două luni înaintea morţii împăratului. Printestament d-na Cornu dispune ca aceste hîrtii să se publice abia în anul 1885, din care cauză ele au şi fost puse subsigil; iar cu îngrijirea publicării testatoarea însărcinează pe d. Renan sau, întîmplîndu-se ca acesta să fie mort la 1885,publicarea o va face d. Duruy.[28 iulie 1876]ARHEOLOGIC [„CANDIDATUL..."]Candidatul de teologie d. Kurze scrie în Gazeta de Triest că prin săpături i-ar fi succes de-a descoperi urme alevechiului oraş Metulun. După spusele lui Strabo ş-ale lui Appian acest oraş era locuit de populaţia ilirică a iapizilor şiau fost luat cu asalt şi risipit de cătră Cezar Octavian în anul 32 înainte de Chr. Într-o vale plină de păduri, spre nordostde Lass în Carniolia s-au găsit aceste urme. După zidurile, în parte dezgropate, ale oraşului, s-au găsit vase de lut deo formă proprie şi cu ornamente mărginale primitive, care par a arăta că vasele nu sînt de origine romană, ci iapidică.Săpăturile a mai adus la lumină un fel de cordea de fier, cu găuri la capete şi cu dinţi la margine, şi mici plăci în formacărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier.Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă demarmoră foarte importantă pentru filologie şi istorie. Tabla conţine o inscripţie de 80 de şiruri şi anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu Chalkis după ce, sub conducerea lui Pericles, supusese Euboea.[1 august 1876]GÎNDACI DE CARTOFI ÎN EUROPADupă comunicaţiile guvernului imperial german, această insectă destructoare a cartofilor (gîndacul Colorado,Doryphora decemlineata) şi-a găsit calea peste Ocean cu toate măsurile de pază ce se luase împotriva lui. După raportulSenatului oraşului liber Bremen, acest soi de gîndaci periculoşi s-au găsit pe corăbii încărcate cu mărfuri americane, şinu în cartofi, ci în saci cu popuşoi şi pe cuverte. Se vesteşte că insecta s-au arătat pe mai multe moşii din Sveţia,nimicind recolta cartofilor pe mari întinderi cultivate. Pericolul importărei acestui duşman al agriculturei este deciiminent, încît trebuie îndoită precauţiune spre a opri lăţirea lui întru cît va fi cu putinţă.