Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

4016pe umeri.Pe fruntea [lui] 9 străinii scriu conspiraţiuni şi alianţe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluţiuni 10grandioase 11 ale Orientului a căror fală o 12 duc vro trei indivizi, a căror martiriu şi dezonori le duce poporul, sărmanul.Aţi făcut din 13 o parte din oraş tirana celorlalte cinci părţi ca s-aveţi alegători pe sprînceană, aţi scumpit hrana de toatezilele ca s-aveţi alegătorii voştri, ca în urmă acei puţini alegători să 65 v vă dea dreptul d-a vă croi diurne şi d-a împovăraîntr-un mod || nemaiauzit în România.V-aş fi iertat să vă serviţi [cu] neonestităţi personificate, cu faliţi declaraţi, cu furi cunoscuţi de lume, cu nulităţiegale cu bestia, ca să ajungeţi la un scop, dar să vă serviţi cu aceste maşine oarbe ca [să] nu ajungeţi nicăiri — asta n-opot înţelege ; pentru ca să vă retrageţi în faţa unui care după voi nu are încrederea ţărei — asta iar nu o înţeleg. În faţaunificărei patriei 14 noastre sfîşiate, sîngerînde, vă iertam chiar crima paricidiului, dar să ne omorîţi puţina 15 încrederece o aveau puterile în noi, garanţia esistenţei noastre naţionale, pentru a nu ajunge nicăiri — asta e crud. Apoi ne-aţijucat guvernul în mîna unor oameni dintre cari unii nu au doar alt merit decît că sînt sămînţa 16 urdorilor Fanarului saualte cunoştinţe decît să facă fluturi de hîrtie şi să ... tacă.1. după v[reţi ?] şters 2. deasupra lui zic şters 3. deasupra există două încercări succesiv şterse de a înlocui spatele cu umerii* şi spinarea 4. după desemnează şters 5. urmează sau regate şters 6. după suspină şters 7. după greutăţilor şters 8. deasupra luipunem şters 9. există aici un sa şters, probabil cu intenţia nerealizată de a scrie lui ca mai jos: pe fruntea lui 10. după gra[ndioase]supraintercalat, apoi şters 11. supraintercalat 12. în manuscris: le, prin acord greşit cu revoluţiuni 13. supraintercalat 14. dupănenorocitei şters 15. supraintercalat 16. după din şters.CU PATERNITATE INCERTAComitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel MareAPELCătră onoratul public românLuînd junimea română academică în consideraţiune că 1 o amînare a serbării întru memoria lui Ştefan cel Marear produce dezinteres pentru totdeauna, a decis 2 în adunarea sa generală de la 3 10 iuniu 1871 4 cumcă 5 ,,Comitetulcentral se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele despre cari dispune" 6 .Primind comitetul această sarcină grea, păşeşte de nou, rezolut şi plin de însufleţire, la realizarea scopuluimăreţ. În darn sînt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet, în darn este zelul modest al unei junimi! Serbarea de laPutna n 7 -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o naţiuneîntreagă, serbarea de la Putna are să fie întrunirea naţiunei române în suvenirile trecutului, în însufleţirea prezintelui şiîn speranţele viitoriului! În trecutul neguros al naţiunei române sînt multe puncte strălucitoare 8 , unul dintre aceste, celmai strălucitori, este acela în care apare umbra măreaţă a lui Ştefan cel Mare; pe lîngă această suvenire să ne adunăm;la mormîntul acestui bărbat să ne dăm mîna; aici să o 9 zicem în faţa lumei că 10 am avut un trecut şi voim a avea unviitori!Iată ideea! Iată scopul serbării! Nu junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ştefancel Mare: ea purcede din conştiinţa naţională română. Naţiunea română voieşte cultura, şi cultura ei trebuie să fie una:omogenă la Prut şi la Somiş, omogenă în sînul Carpaţilor cărunţi şi pre malurile umede ale 11 Dunărei bătrîne! Şiviitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generaţiunile prezintului!Cu mijloace despre cari 12 comitetul dispune 13 serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreaţă aeroului la al cărui mormînt ne-am ales altariul, nu în un mod care să facă onoare junimei academice a naţiunei române