Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

3992257187 rA treia figură e aceea în care medius e subiect în amîndouă premisele, deci:M + S M + S M — S M — SM + P M — P M + P M — PRegulele sînt:1) Minora trebuie să fie afirmativă.2) Nu se poate conclude decît particular.Modurile ae şi ao sînt escluse prin regula întîi, care zice că minora nu poate fi negativă.aa şi ea sînt escluse prin reg[ula] 2, care zice că concluzia nu poate fi generală.Deci rămîn 6 moduri.aai, aii, iai afirmative [Darapti, Datisi, Disamis]eao, eio, oao, negative [Felapton, Ferison, Bocardo]Exemple:Pentru Darapti:Divizibilitatea materiei în infinit este nepricepută.Divizibilitatea materiei în infinit este foarte sigură. Există deci lucruri foarte sigure cari sînt nepricepute.POMOLOGIE2257238 rMai întîi o mică observaţie filologică. Pomologie e un cuvînt hibrid, pe 1 care autorul ar fi trebuit să-l eviteze cumtrebuiesc evitate toate hibridele. Oare s-ar putea zice Dumnezeologie m loc de teologie sau s-ar putea zice în limbagermană Versfussologie în loc de Metrik? Nu. Prin urmare nici pomologie. Autorul cred că nu împărtăşeşteeroarea cea foarte răspîndită ca bogăţia unei limbi consistă în cuvinte. Adevărata bogăţie consista totdeuna în locuţiuni,în acele tiparuri neschimbate cari se formează în curs de mii de ani şi dau 2 fiecărei limbi o fizionomie proprie, apoi înbogăţia 3 formelor flexionare, în sufixe, în prepoziţiuni 4 (de care limba noastră are foarte multe) în sfîrşit în acelemulţimi de fineţe psicologice 5 cari ele dau abia viaţă sunetelor moarte din cuvinte. Daca n-ai un cuvînt îl circumscriipur şi simplu sau îl primeşti aproape 6 neschimbat dintr-o limbă mondială 7 . Astfel în loc de pomologie se potrivea,credem, mai bine cultura 8 pomilor, căci a pune două cuvinte în loc de unul claritatis causa n-a fost niciodată un păcat.Cît despre cuvintele multe, în loc de-a îmbogăţi, ele sărăcesc cumplit o limbă. Ele iau ideei 9 viociunea intuitivă; 10 Cîndla rostirea mai multor cuvinte ai să-ţi închipuieşti acelaşi lucru, ajungi a nu-ţi închipui nimic sau mai nimic 11 la rostirea12fiecărei din ele.||Să 13 luăm de ex. cuvîntul samă şi să dăm la toate locuţiunile ecuivalentul lor 239 r german. ,,A baga de samă",bemerken; ,,a lua sama", aufmerksam sein; „sunt 14 de-o samă", gleichen Alters, gleicher Höhe; ,,ştie sama unui lucru",weiss wie das Ding anzufassen ist; ,,o samă dintre ei 15 ", besondere unter ihnen 16 ; ,,a-şi face sama", an sich selbt Handanlegen; ,,a-şi da sama", sich Rechenschaft ablegen; ,,a lua şi a da pe samă", Ubernehmen, ubergeben; ,,a ţinea samă deceva", etwas mit in Berechnung ziehen 17 ; ,,a-l ţine în samă pe cineva", ,,a-i căuta cuiva în samă 18 ", ,,jenumden 19 achten.Ieie-se acum pentru fiecare din aceste locuţiuni cîte un cuvînt nou 20 şi nici unul 21 din ele nu va esprima aşa de binelucrurile ca aceste şabloane 22 vechi.Abstracţie făcînd de la numirea 23 cărţii, aceasta e cît se poate de bine scrisă şi-şi tratează materia într-un modpopular 24 , nu 25 însă superficial. Îndărătul formei uşoare şi a limbii populare, care poate c-ar fi putut fi şi mai populară,autorul se vede a-şi cunoaşte cu temei toate 261. după ce ar fi trebuit şters 2. după cari şters 3. după fo[rmele] şters 4. în manuscris: prepoziţiunilor după mulţimea şters 5.după logice şters 6. supraintercalat 7. întreaga propoziţie este scrisă deasupra alteia, şterse, şi anume: în loc de pomologie ar fi fostmai bine pomărit sau [o circumscriere], numai acea circumscriere să fie potrivită 8. după pomăritul sau şters 9. deasupra luilocuţiunilor şters 10. după lor şters, urmă a primei redactări: iau locuţiunilor vioiciunea lor intuitivă 11. sau mai nimic supraintercalat12. supraintercalat, după care fiecare a fost transformat în fiecărei 13. după Vom da ex[emplul] şters 14. deasupra lui amîndoi şters