Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

394ca un factor al moderaţiunei . Premiţând cumcă în ţara noastră nu există decât stânga şi dreapta, jurnalul 4 conchide cătrebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui nou factor politic va fi deci:conservarea şi dezvoltarea gradată a tuturor principielor liberale din constituţia noastră, cu escluderea a orice turburări;aplicarea sinceră şi leală a legilor existente ; întărirea dinastiei şi naţionalităţii române; c-un cuvânt consolidarea unuistat suveran care e menit a cuprinde un loc însemnat în concertul celorlalte state europene. Profesia de 5 credinţă încheiecu deviza: „Libertate fără anarhie , ordine fără despotism "||401 rDin parte-ne dorim succes noului organ, deşi toată formarea unui partid al centrului va întâlni în oricare om 6 cusimţ istoric numai 7 un surâs sceptic. Deşi în sine luate toate configuraţiunile de oameni politici din ţara noastră nuprezintă aproape nici un interes, pentru că ele 8 sunt asemenea figurelor 9 unui caleidoscop, pe care întâmplarea lecompune şi le discompune , şi pentru că am avut ocazia de a vedea oamenii cei mai deosebiţi în aşa-numitele principiimergând alături, şi alţii, foarte asemănători în susţinerile lor orale, urmând căi foarte disparate , totuşi, din punctul devedere al unui studiu social al României, credem că cea dendâi premisă a profesiei , ,,existenţa a două estreme" nu esteexactă.Mai ales când e vorba de o dreaptă estremă, de un ,,partid retrograd ", el nu 10 402 r mai există, căci îi lipsesc dinnefericire toate || elementele necesare. Căci unde sunt stările pe cari s-ar putea întemeia? Au mai rămas vro urmă dearistocraţie istorică, care să fi putut suporta neatinsă veninul discompuitor al stârpiturei 11 din Fanar? Pe de altă partefost-au clerul vrodată atât de cult în ţara noastră încât să nu se lase îmbrâncit 12 afară din viaţa publică prin un singuredict ? Fost-au breslele îndestul de puternice ca să reziste desfiinţării lor? Nu, nici una din clasele pozitive moştenite înformaîn care le păstrase 13 evul mediu n-au fost înstare să reziste erei ,,înnoiturelor" şi a importului de legi şi instituţii dinParis. S-ar putea zice că România şi-au preschimbat pătura cea mai bogată a pămîntului pe cuvinte deşarte, pe frazestereotipe, pe-un raţionalism umanitar şi cosmopolit 14 , cari acestea formează astăzi bogăţia unică a clasei 15 de mijloc,ce 16 trăieşte din traficul lor zilnic, cheltuit în moneta mică a profesiilor de credinţă şi articolelor de fond. Pe cînd seconfigurează || tot mai multe combinaţii, 403 r numească-se ele „centru" sau stîngă sau dreaptă sau x sau y, tot pe atunceaclasele pozitive dau întruna înapoi. Ţăranul sărăceşte şi se stinge 17 , breslele s-au prefăcut pe de o parte într-un infinit descriitoraşi şi aspiranţi la funcţii, pe de alta în proletari, avizaţi la o muncă întîmplătoare şi totuşi 18 grea al 19 cărorprodus nu plăteşte consumul 20 . Căci într-adevăr ce mai sînt românii, în oraşele Moldovei mai cu samă, decît scriitori pede o parte, salahori pe de alta? De aceea cu părere de rău trebuie s-o spunem că orice formaţie nouă parlamentară 21 nuare drept corelat o clasă pozitivă care caută a 22 da espresie 23 intereselor ei, ci sînt nişte gîndiri lipsite de cuprins, fără acorăspunde cu ceva real. Deosebirea între partidele din România este foarte mică şi e întemeiată 24 pe o culturăindividuală mai mult sau mai puţin îngrijită. Fiecare se reprezentează mai mult pe sine decît o clasă socială oarecare, şi|| lucrul 25 principal e 404 r forma 26 mai mult sau mai puţin corectă în care cineva caută a face plauzibile aşa-numitele saleprincipii. Poate pentru că există şi în 27 Franţa un centru va fi şi la noi ,,la modă" un asemenea partid 28 , mai multăimportanţă nu credem să aibă în 29 ţara noastră, a 30 advocaţilor.Nimic nu este absolut decît natura, şi statul oamenilor e asemenea natură, ideile lor 31 nu sînt decît un 32 reflex acelora ce se-ntîmplă într-adevăr. Cînd există o clasă istoriceşte formată, ea se va reflecta într-o serie de idei; acesteclase reprezentate în parlament vor căuta să-şi armonizeze 33 printr-un fel de învoială 34 interesele lor şi acesta-i totînţelesul parlamentarismului. Războiul civil se traduce în cuvinte, aspra luptă pentru existenţă se organizează aşa încît oclasă nu este în stare să esploateze prea 35 tare cealaltă.Dar principii ce ni se prezintă sub masca veciniciei adevărului lor, numească-se 36 ele cum vor voi, sînt suptedin degetul || cel mic şi au 37 un corelat real numai în ţările 405 r în cari tinerii noştri le-au învăţat pe de rost 38 .Adevărul 39 nu rezultă din deduceri logice decît numai în matematică 401. după presa bucureşteană, s-a îmbogăţ[ţit] şters 2. deasupra lui ziarul şters 3. scris rezultat după rezul[tat] şters 4. dupăcon[chide] şters 5. după în[cheie] şters 6. după istoric şters 7. după un surîs şters 8. deasupra lui aceste configuraţiuni şters 9. dupăunui caleidoscop şters 10. după nici şters 11. după fa[nariotului] şters 12. după îmb[rîncit] şters 13. în care le păstrase provine, prinretuşuri incomplete, din pe care-o co[nservase] 14. pe-un raţionalism umanitar şi cosmopolit provine, prin retuşuri, din pe frazeumanitare şi cosmopolite 15. după m şters 16. după cari şters 17. se stinge deasupra lui dă-napoi şters 18. supraintercalat 19. după încare şters 20. deasupra lui consumaţia şters 21. supraintercalat 11. după a-şi esprima şters 23. după prin ea şters 24. deasupra lui maimult bazată şters 25. după principalul şters 26 după mai mult şters 27. după la [franceji] şters 28. deasupra lui centru şters 29. dupăun partid nou şters 30. noastră, a supraintercalat 31. deasupra lui oamenilor şters 32. după o[reflectare] şters 33. deasupra lui aducăşters 34. după îndo[ială] * şters 35. după prea şters 36. după fie ele liberale şters 37. după reflexe şters 38. urmează De a[ceea] şters39. după Ca sau Că[ci] şters 40. în manuscris nu există punct