Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

391democratică. Stil limpede, ton natural, ortografie corectă, amiciţie cu gramatica românească, c-un cuvânt un 13 ziarbun... da ! un ziar bun daca nu s-ar vedea din programa lui vechiul păcat a tuturor oamenilor de la noi: uitarea raportuluiîntre mijloacele de cari dispunem şi ţinta pe care-o urmărim. Într-o gură ne promite ş' acest organ — ca toate celelalte— toate fericirile posibile şi imposibile ale pământului .1. după căror şters 2. supraintercalat 3. corelat din acoperă 4. corectat din şarlatanismul 5. în manuscris: omenesc, rămasdin inadvertenţă aşa din faza când se acorda cu şarlatanismul 6. după Num [ărul ] şters 7. urmează şi şters 8. după o[ameni ] *şters 9. după pe [lângă ] şters 10. după ro [mânească] şters 11. după din [cauza] şters 12. strigătului de piaţă deasupra lui glasuluibari[ton] * şters 13. după ceva academic ştersSERBIA [„VAPORUL RADETZKI ..."]2288Vaporul Radetzki , care transporta la Rusciuk un număr 1 [de] bulgari 2 ce luase 3 9 r parte la răscoala dinHerzegovina a fost oprit la Belgrad şi bulgarii eliberaţi. Acum se anunţă un nou conflict cu monitorul Maros . Înmomentul în care contele Bray şi principele Wrede voiau să ajungă într-o luntre pe acest monitor, cu comisarul dedemarcaţie loc.-col . Raab, au împuşcat santinele din cetate în monitor. Locotenentul Akinstein a*** 4 În vremeaaceasta au esplodat o 5 bombă ş-au aprins*** de pază din apropierea tunului*. Prin aceasta rănit grav un sergent , 11oameni * răniţi, 1 mort pe loc.[decembrie 1876]1. un număr supraintercalat 2. în manuscris: bulgarii, formă, articulată lăsată din inadvertenţă după supraintercalarea luiun număr, care cere şi [de], pe care Eminescu a omis de asemenea să-l introducă 3. după f [usese ] şters 4. trei cuvinte indescifrabile5. după unul şters[„II. CU TOTUL DEOSEBITĂ..."]2254II. Cu totul deosebită în felul ei a fost reprezentaţia în beneficiul d-şoarei Dănescu. 181 r Nu ştim daca d-nia eiînsaşi şi-a ales piesele 1 , dar dac' ar fi aşa atunci am felicita-o pentru gustul său natural. Spectacolul a început cu Doisurzi, o piesă în care d. Manolescu joacă foarte bine rolul unui servitor. D-sa — care prin nenorocirea de a poseda 2 ofigură simpatică, este silit azi de-a juca 3 toate rolurile de amorez serios — deşi talentul d-niei sale este însemnat 4 întradevărdar restrâns la câteva caractere, după a noastră părere servitori cu aerul lor jumătate stupid , jumătate şirăt şibonvivanţii 51. după repertoriul şters 2. deasupra lui avea şters 3. după juca tot amorez şters 4. după numai şters 5. textul se întrerupe aici[„DEZLEGAREA CESTIUNEI ORIENTULUI..."]2264Dezlegarea Cestiunei Orientului sau mai bine zis a 1 întrebării slavilor de sud se 1 r poate într-adevăr amâna ,însă nu se va înlătura cu una cu două. Popoarele mor 2 cele mai multe ori 3 prin stingere fizică, mai arareori prindesnaţionalizare, iar acest din urmă caz e cu putinţă numai atunci când naţionalitatea 4 nu e conştie de sine, cânddesnaţionalizarea e privită ca un fel de înaintare. Astăzi însă nu există aproape nici o limbăîn Europa, fie cît de izolată, care, călcată pe urmele culturei antice, limpezită prin formele culturei clasice să nu fie înstare de-a cuprinde şi reda întreaga cultură omenească, de la abstracţiunea cea mai naltă pînă la espresiile cele maiconcrete. Dacă luăm Austria şi Turcia, statele compuse din naţionalităţi deosebite, vom găsi că nu există aproape niciun popor care să nu se fălească cu 5 limba şi naţionalitatea, şi aceasta cu drept cuvînt. Astfel cehii îşi asimilează prinmijlocul acestei limbi orice ramură de cultură omenească; ei au scriitori însemnaţi, şcoli bune, ba un istoric de valoareîntr-adevăr europeană. Polonii sînt cunoscuţi asemenea că sînt francejii slavilor, cu o limbă dulce, flexibilă 6 şi bogatăîn forme şi c-un simţ naţional răzimat de-o istorie proprie de sute de ani. ||2 rNu mai puţin croaţii, maghiarii 7 , românii au limbi deosebite, pe deplin capabile de-a reda orişicare formă aculturei europene. Trecînd în Turcia găsim pe sîrbi cu o literatură şi o naţionalitate definitive, grecii, cari în flexiune şicompunerea cuvintelor calcă pe urmele elinilor, fără ce-i drept de-a fi de o origine cu ei, bulgarii mai apropiaţi de