Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

385făţarnicu[l]* Dnei de rămas neşters, urmă a intenţiei iniţiale de a face aluzie la relatarea (însoţită de o excelentă imitaţie) pe care i-afăcut-o Ninon de Lenclos lui Moliére (însă după ce Tartufe fusese deja scrisă) cu privire la un bigot ipocrit şi neonest foarteasemănător cu personajul din piesă 8.în manuscris (conform unei erori curente): Tartuffe 9.se descrie întru nimic o deasupra lui esteo descriere de şters 10. transformat din şi 11. iniţial: al cochetei apoi al femeii cochetei cu femeii supraintercalat şi cocheteineadaptat noii formulări 12. după tuturor şters 13. supraintercalat, urmat în manuscris de cititorii rămas neajustat noii situaţii 14.după a bin [evoit ] * şters 15. transformat din oraşul prin ştergerea lui l 16. iniţial: de-o stranie del [icateţă ] * rămas doar parţialremaniat 17.cel întâi venit de peste graniţă deasupra lui orice venitură şters 18. după curagi[ul] şters 19. după ,,bard" şters 20.dupăem [brionar ] şters şi înainte de mod şi mod succesiv şterse 21. după Moldovei şters 22. după din şters[„FIECARE MEMBRU AL UNUI SAT RĂZĂŞESC..."]2257274rFiecare membru al unui sat răzăşesc, cînd 1 îşi făcea aşezarea şi vatra lui, căpăta de la comună sub titlul de feud2o bucată 3 anume de pămînt care după moartea posesorului era iarăşi a comunei şi se dădea unui alt membru.Posesorul vremelnic avea deci uzufructul liber şi neîngrădit, dar nici putea să dispuie de fond 4 nici să-l 5 testeze cuiva 6 .Cînd s-au ridicat boierescul în Rusia 7 şi li s-au recunoscut ţăranilor dreptul de a se muta şi de a dispune cum or voi depămînturile lor, atunci n-au avut altă grabă mare decît [a] desface pe bani proprietatea lor nemişcătoare. Nici 8 nu levenea în minte că ei pot şi testa ogorul, precum nu le-a venit în minte că au a se îngriji şi de copiii lor; ei trăiau înrătăcirea că feciorii, cînd s-or face gospodari, or căpăta de la stat pămînt, precum în trecut au fost 275r căpătînd ogoarăde la proprietari sau de la comună. Proprietarii şi agenţii lor jidovi|| îi întăreau şi mai mult pe mojici în această credinţădeşartă 9 , şi astfel s-au făcut că proprietarii au recîştigat 10 pămînturile ce le dedese, cu te miri ce şi mai nimică, iarboierescul există şi astăzi de facto. Cînd ţăranii se treziră din beţia permanentă pe cîtă vreme le-au ajuns banii scoşi depe părticelele vîndute, au trebuit să cerşească de lucru de la proprietari, pentru-a şi ţinea sufletul 11 ; deci au fostcolonizaţi din nou de cătră proprietari. Pentru uzul unui ogor dat din nou, de pe care pot fi alungaţi în orice moment,ţăranul face azi 12 un boieresc mult mai greu decît înainte vreme. Deci s-au găsit şi aici un modus vivendi, care nimiceatoate bunurile cîştigate. Aşadar nu-i minune dacă 16 milioane de ţărani ruşi caută azi a cîştiga cu puterea libertatea ceau fost cîştigat-o, dar care au pierdut-o prin vina lor proprie. Rusia e-n adevăr subminată de o mişcare agrarie socialistăcare va izbucni poate-n curînd cu foc şi sînge !1. după căpăta şters 2. căpăta de la comună sub titlul de feud supraintercalat 3. după parte an[ume] şters 4. de fondsupraintercalat 5. -l supraintercalat 6.urmează fondul şters 7. după B şters 8. după Ei n-ave[au] şters 9. după er[onată]* şters 10.după căpătat şters 11.după zilele şters 12. după un boi[eresc] şters.RECTIFICARE[„NRUL 22 AL «CURIERULUI INTERESELOR»..."]2255299rNrul 22 al Curierului intereselor generale cuprinde o dare de samă asupra prelegerei mele ,,despre influenţaaustriacă" care denaturează atît înţelesul cît şi tendenţa cuvintelor mele.Abstrăgînd cu totul de la observaţiile care-mi ating persoana şi nu au a face cu obiectul, această dare de samă,semnată de-un X, cuprinde următoarele puncte teoretice.Se zice că eu aş fi susţinut:1) că numai despotismul este fericirea şi progresul popoarelor,2) că ţăranul trebuie să rămînă ţăran, robul rob, boierul boier etc. (prin urmare organizarea de caste ereditare),statului,3) că este rău sistemul nostru constituţional, care dă drept la alegeri, înlesnind scribilor a ajunge la afacerile