Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

383urmează ţărei * şters 58. deasupra lui cu *** şters 59. de la ţărani scris deasupra lui ţărani slabi şi c-un drept asupraunei părticele de pământ şters 60. după Veniamin şters 61. rescris 62. după a cărui prototip fie Andronaki Donici şters63. deasupra lui sub * şters 64. urmează, după virgulă: bancherii ar fi români şters 65. s-ar fi făcut deasupra lui ai fivăzut şters 66. după ele * şters 67. urmează, şters, următorul pasaj: Afară de aceea pe cei mari i-ar fi durut puţin, căcicine are mult poate pierde mult, dar cine are puţin cu greu pierde din acel puţin. Iată, alături cu vechii răzăşi, noii răzăşi68. după cei şters 69. urmează, şters, următorul pasaj: ş-ar fi fost bun prisacari, căci împrejurările l-ar fi făcut bun.Astăzi pretindem s' avem îngeri în infernul nostru, dar înger şi [şi supraintercalat] se amărăşte , căci bunătatea şiclemenţa au margini peste cari daca treci organele acestor calităţi încep a reagea în mod contrariu. 70. dupăonorat auditoriu şters 71. propoziţia e scrisă printre rândurile şi pe marginea pasajului eliminat reprodus mai sus 72.propoziţie supraintercalată 73. adică statul supraintercalat 74. după posturi şi şters 75. dă într-adevăr, supraintercalatîntre într-adevăr şters şi tuturor 76. după va * şters 77. după ca[vre ]* şters 78. deasupra lui statele şters 79.dupăOnorat auditoriu ! şters 80. supraintercalat 81. deasupra lui claselor şters 82.după const[ituţia ] şters83.supraintercalat 84.după cu* şters 85.deasupra lui aceea şters 86. rescris 87. după fie şters 88.după pro [...] şters89.deasupra lui comercianţilor şters 90.să fie supra-intercalat 91. pentru a fi supraintercalat între ca să fie (şters pentru a evita repetiţia trebuie să fie — ca să fie) şiimportantă 92. supraintercalat 93. după cel cari şters 94. după p şters 95. urmează un ş şters 96. după Onorat auditor !şters 97. după Veţi concede că şters; Omul 98. sa firească deasupra a două formulări abandonate: în starefir[ească] şi în starea cea mai normală 99. supraintercalat 100. după De ac[eea] şters 101. după, p[entru] şters 102.deasupra lui poporul şters 103. urmează, şters, următorul alineat: V-am spus ca protopărinţii noştri nu-l tratau atît derău precum se crede. Erau răzăşi cei mai mulţi — iobăgia are o altă origine. Cînd i se dăruia unui ostaş cu merite omoşie mai mare i se da şi dreptul de a o coloniza. Domnii prindeau adesea oameni în război şi-i colonizau cu de-a sila,mai ales din Polonia şi dintre cazaci. Alţii veneau de bună voie, găsind viaţa în Moldova mai dulce decît în Galiţia. Eusînt de opinie că răzăşii era adevăratul element ţărănesc în ţările noastre şi că iobagii sînt străini pîn-în secolul al XVIlea.104. pe ţăran deasupra lui aceasta clasă şters (de fapt, din inadvertenţă, a fost anulat numai clasă) 105. deasupralui creat şters 106. deasupra lui constituţional şters 107. deasupra lui el şters 108. supraintercalat 109. supraintercalat110. cîteva mii deasupra lui poate 10000 (iniţial 20000 ?) şters 111. după mii* sau mu[lte]* şters 112. regimul săuaspru deasupra lui munca sa uşoară şters 113. urmează, şters, următorul pasaj: Pe vremea lui Mihai [probabil, dininadvertenţă pentru Sandul] Sturza se-nmulţea, pe vremea lui Mihai Sturza încă tot se-nmulţea, astăzi populaţia noastrărurală scade în mod înspăimîntător. 114. după Şi eu nu vă spun poveşti sau lucruri şters 115. după economice şters 116.rescris cu o grafie mai lizibilă 117. după Ora[şul] şters 118. după, onorat auditor ! şters 119. urmează, şters, următorulpasaj: Ciubotarul român au dispărut, dar ciubotele trebuiesc, croitorul român a dispărut, dar haine trebuiesc, blănarulromân au dispărut, dar blăni trebuiesc. Pretutindeni întîlnesc fizionomia fatală a untertanului străin, caremidă toate celelalte mai ieften . În locul pînzei de cînepă şi in la ţară s-au introdus bumbacul. E maiieften. Sumanele şi opincile au început a se introduc[e] din Austria, ba pînă şi oalele — şi de ce ? Pentru că olariul meue scriitor la ajutorul de perceptor din satul Stupina Lupului, comuna Sărăcenii, plasa Halal Valea Sacă, judeţul Cremene. 120. după deci[de] şters 121. urmează, şters, următorulpasaj: Toate relele, la noi, se pot atribui nestabilităţii sau fricii de nestabilitate. Cum voiţi oare ca un funcţionar numitpe 3 luni să fie om cumsecade ? Cum voiţi ca omul să se-nsoare, să aibă o familie şi un trai liniştit ? Neavînd familie,cum voiţi să nu strice casele oamenilor ? Însurătoarea e o trebuinţă organică şi o societate care prin mersul ei se opunetrebuinţelor organice este o societate bolnavă. De ce să dăm prin legile noastre vecinică speranţă la toţi scribii că potdeveni impiegaţi ai statului şi să nu zică o dată: quos ego ? Cu cît se-nmulţesc aspiranţii, cu atîta condiţiile de a agiungeîn cutare loc trebuie să fie mai grele. Dar, odată ajuns în locul cela, omul trebuie să fie sigur de traiul de toate zilele casă-şi poată căuta de treabă. Nu vă temeţi de concurenţa evreilor. Evreul e într-adevăr harnic, inteligent, econom — darel [e] o natură eminamente bănească. El e industriaş rău şi superficial şi un industriaş român trebuie să-lîntreacă în calitatea lucrurilor. Nu vă temeţi de evrei nici în comerţ. Evreul e comerciant nesolid, căci principiulsău nu e soliditatea marfei, ci concurenţa, ieftinătatea ei. Evreul e numai bancheri bun, aicea nu-l întrece nimeni, şi varămînea bancher cît lumea. La suflarea unui comerţ ş-a unei industrii sănătoase ei s-ar duce de la noi cum au venit, sprea împlea golurile economice ale altor popoare mai înapoiete, şi ar rămînea între noi numai bancherii. Evreii sînt semnulunei boale soţiale şi nu un rău persistent. Afară de aceea, unde naţia e solidă ei se asimilează, căci se pleacă puţin, înFranţa devin franţuji, în Italia— italieni, în Germania — germani. 122. după Deci şters (Răul