Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

379literă ştearsă 7. după o literă ştearsă 8. după f [ie] şters 9. un ordre du Moufti supraintercalat 10. după şi şters 11. şi câteva umbresupraintercalat 12 după Desnodământul piesei şters 13. în manuscris: desdonadament 14. după se şters 15. supraintercalat 16.urmează asemenea şters 17. (deci planul) supraintercalat 18. supraintercalat 19. supraintercalat 20. după Ea a a fost jucată şters21.supraintercalat 22. în manuscris, din inadvertenţă: noutatea (redactarea anterioară supraintercalării lui interesanta)23.supraintercalat 24.după Domnul Galino şters 25.după o virgulă ştearsă 26.după sunet[ele] şters 27.după inverse * şters 28.dupăare efe [cte ] şters 29. după trupeşti şters 30. deasupra lui director şters 31. manuscrisul deteriorat, ca şi un rând mai jos: ciud[ateşi] 32.după un memento (urmat de un tetragram indescifrabil) şi exemplu odios succesiv şterse 33.manuscrisul deteriorat 34.numelepersonajului nu este indicat în manuscris 35. după trei cuvinte scurte (indescifrabile) şterse 36. după şi şters; urmează domnul şters37. numele actorului nu este indicat în manuscris 38.este posibilă şi lecţiunea seamă 39.numele actorului nu este indicat în manuscris40.numele actorului nu este indicat în manuscris 41.după un heptagram indescifrabil 42.după şi şters 43.ce-i convin supraintercalat44. numele actriţei nu este indicat în manuscris 45.urmează de şters 46. numele personajului nu este indicat în manuscris 47.dupădeci * *** fie iertare *** şi în loc de esprim ...] succesiv şterse 48. în manuscris, din inadvertenţă: astfel[„ÎN GENERE TOATĂ SOCIETATEA..."]2258În genere toată societatea secolului al Xvi-lea şi al Xvii-lea se poate caracteriza 224r scurt: Datoria se prefaceîn drept. Noi la începutul 1 veacului acestuia am fost încă în veacul al Xvii-lea . Datoria de a fi slujbaş al ţărei, o datoriefoarte grea şi periculoasă sub domniile vechi, devine un drept de a sluji ţara, de-ar vrea ea sau n-ar vrea. Şi aceştiîndreptăţiţi de a o sluji se 'nmulţesc din zi în zi, căci izvoarele de puteri ale societăţii curg spre un singur punct, spreacest privilegiu, părăsind 2 vechea şi neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, ţăranul — fecior boieresc,boierul mic — boier mare, boierul mare — domn. Şi boierii mici cum se formează? Prin meritele personale ce le aupentru stăpânii lor, nu 3 prin slujbe făcute ţărei. Camardinerii, comişii de la grajdiuri, vechilii de moşii, vătajii 4 , seboieresc toţi şi au o progenitură foarte bogată. Această progenitură 5 împlecancelariile şi aleargă la fiecare suplicant, ca să-i toarne 6 cenuşă sau năsip pe hârtie . Mulţi din acei cari au începutastfel cariera 7 încarcă astăzi casa pensiunilor, care 'ntr-un rând îşi suspendase plăţile 8 . Dar prin această grămădire laporţile privilegiilor şi ale slujbelor rămân goluri economice pe cari le împle un element străin — evreii. Unde bacalulboierit ş-au închis dugheana şi-au deschis - o evreul, unde fiul blanarului s-au făcut cinovnic, blanarul evreu ş-audeschis dugheană, unde ciubotarul român s-au făcut custode al urbei — adică paznic de noapte — acolo evreul şi-audeschis ciubotărie 9 .Pe când în statele vecine domnea 10 un binefăcător absolutism, care deprindea 11 popoarele la o muncă regulată,la 12 noi vodă era cu mânele legate, temându-se vecinic de plângeri la Poartă şi de răsturnare. Să vorbim drept — sepoate 13 pretinde de la un om să fie mai mult decât om? Când domnul 14 nu e pus afară de orice controversă, ce 15 devineel decât o simplă persoană care-şi caută de interesele sale. Într-o ţară unde fiecine zice: chacun pour soi şi apres moi ledeluge 16 — ce să zică domnul decât tot atâta ... Şi, pe când puterea statului român scădea, se urca ce ? — putereaconsulatelor. Casa unui consul devenise 17 o adevărată cetate 18 . ||225rDe 19 aci înainte într-o soţietate a nestabilităţii se va vedea 20 cum orice lege organică a ţărei introduce elemente denestabilitate. Regulamentul organic — mult lăudat, şi 21 cu drept cuvânt , pentru unele părţi ale sale — cuprinde o micădispoziţie, nebăgată în samă şi totuşi destructivă: Boierul are voia de-a alunga oricând de pe moşiile sale şi din vatrastrămoşască pe ţăranul iobag.Invaziile ruseşti aduc jocul de cărţi. Într-o soţietate 22 în care munca ar fi fost lucrulprincipal jocul de cărţi n-ar fi fost nimic, într-o soţietate de privilegiaţi fără nici o treabă, care caută să-şi omoarevremea, jocul de cărţi a trebuit să fie destructiv, un element de nestabilitate în averea oamenilor.După ocupaţia rusască vine un Domn foarte inteligent, cu un rar simţ istoric, dar care, pus în această soţietatenestabilă ca năsipul pustiilor, caută să-şi asigure poziţia personală. În locul boierilor mari cari cereau a-i ocupa scaunul,el deschide o poartă mare boierilor mici, foştilor comişi, foştilor vătaji de moşie sau fiilor lor. Grămădirea la porţileprivilegiului devine din ce în ce mai mare, aspiranţii la posturi se înmulţesc într-una, oamenii cari nu ştiu decât artascrierei ş-a citirei 23 — pe cari în ţările civilizate le ştie fiecine — aceşti oameni se înmulţesc pe zi ce merge,cancelariile gem de practicanţi fără plată — şi în schimbul vechei clase boiereşti avem o nouă clasă, care n-ocompensază de fel pe cea veche — clasa scribilor.