Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
12.07.2015 Views

376Ceea ce se simte şi se respe [c]tă 4 adânc , se pronunţă arareori! Hebreii cei vechi n-aveau voie să pronunţenumele 5 d[umne ]zeului lor! Iubesc poporul românesc fără a iubi pe semidocţii şi superficialităţile sale.1. după pare a lua şters 2. în manuscris: monopololul 3. după sim [ţită ] şters 4. şi se respe [c]tă supraintercalat 5. dupădum [nezeul ] şters[„PĂREREA MEA INDIVIDUALĂ..."]225769vPărerea 1 mea individuală, în 2 care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-oparte şi dintr-alta e o politică necoaptă 3 , căci 4 pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiunilor noastre de azi nitrebuie o generaţiune ce - avem de-a o creşte de-acu 'nainte .Eu, [eu] las lumea ce merge deja ca să meargă cum 'i placedumisale — misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţărei e creşterea morală a generaţiunei tinere şi ageneraţiunei ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi , dar la cea de-a doua sufletul meu ţine cum ţine la el însuşi.1. în manuscris textul începe cu minusculă, de la capăt de rând , şi pare a fi ori sfârşitul unui articol care nu se va fipăstrat, ori o însemnare destinată integrării într-un ansamblu mai larg 2. deasupra lui la şters 3. după mare* şters; poate intenţia afost de a scrie : mare parte necoaptă 4. supraintercalat[„LUPTELE DE PARTIDĂ..."]225754rLuptele de partidă în România - ca orice luptă pentru esistenţa şi pentru pânea de toate zilele; şi acea pâne de toatezilele e condeiul biuroului de cancelarie şi biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât şi acelorlalte. Burgezia cată a se da după păr — azi cu roşii, mâne cu albii — ca care singură ar putea să fie independentă;poporul plugar se dă după bici, care nu-l lasă să fie independent.[„CELOR CE VOR O PURIFICARE ABSOLUTĂ..."]225768rCelor ce vor o purificare absolută a limbei li vom răspunde că acele vorbe pe cari vor ei să le alunge sunt aşa deconcrete, aşa încrescute în ţesătura limbei române încât trebuie să rupi ţesătura toată ca să le scoţi; şi cumcă limba sedeşiră alungând vorbe d'o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniştii noştri.Celor cari nu vor acea curăţire de fel li vom răspunde că ei singuri sunt neconsecuenţi, căci ei au lepădat omulţime de vorbe grece şi ruse pe cari le 'ntrebuinţau încă părinţii lor, şi multe din vorbele pe cari le scriu d-niiFlorentin, Negruzzi ş.a. — autori îndealtfel cumult talent — s-au dus calea celor duse fără ca chiar dumnealor să le pară rău după ele. Am fi cam temerari de-asusţinea cumcă limba noastră şi-a sfârşit deja curăţirea sa, că e organizată 1 , că a ajuns stadiul ultim al dezvoltării sale şi

377că acum n-ar trebui decât constatarea formală a acelei dezvoltări prin etimologie şi sintaxă. Limba noastră — placă-ne-oa crede — are un trai lung şi de - aceea 'i şi trebuie o dezvoltare lungă. Purizarea ei merge 'nainte , deşi e mai bine ca sămeargă prea încet decât prea iute. Noi — generaţiunea de faţă — nu împlem decât şanţurile, noi avem să dăm noţiunipoporului nostru, ca să cugete, limba clasică e sarcina 2 generaţiunilor viitoare.Un fenomen nou e acela că cultura şi literatura la români nu merg defel în acelaşi pas, ba sunt eterogene chiar.Cultura claselor privilegiate cel puţin e cu mult asupra literaturei ţărei lor, dar e străină, literatura e naţională, dar e înurma culturei. Popor de contraste... e o frază.1. urmează şi formal şters 2. după, a genera[ţiuni1or] şters[„FIECARE LUCRU POARTĂ ÎN SINE..."]2291Fiecare lucru poartă în sine însuşi măsura sa. De aceea e o caracteristică a omului 55v inteligent şi de bună -credinţă că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, înscurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent facedin sine însuşi măsura lucrurilor şi mestecă subiectul său în cele ce sunt şi 1 se 'ntîmplă , cel cel inteligent şi de bună -credinţă va cerca să se dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligenţa e putinţa, buna - credinţă e voinţade-a vedea şi reproduce obiectiv cele ce esistă şi se 'ntîmplă .Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale:Neinteligente dar de bună - credinţă ; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful.Inteligente dar de rea - credinţă ; aceste nu posed voinţa de-a vedea obiectiv.Neinteligente şi de 2 rea - credinţă ; aceste sunt gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. ||Inteligente şi de bună - credinţă în fine. În ată privinţă nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe arfi batjocorite . Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federaţiunea, Telegraful.1. transformat din ce[l]* 2. supraintercalat 3. urmează Albina. [F ]ederaţiunea * şters; segmentul pus de noi în parantezeunghiulare este o redactare abandonată dar neanulată graficTEATRU ROMÂNESC[„MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVANU ..."]2254Moartea lui Constantin Brâncovanu încearcă a fi o dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nulAntonin Roques. Deşi titlul cât şi numele autorului sunt indiferente, totuşi piesa însăşi, putându-ne fi şi mai indiferentă,poate că în cadrul neguros al unei 1memorii 2 chinuite şi blazate de mizerii puse cu naivitate pe scena 4 română aceste două indicii preţioase, acestemonograme ale suferinţelor noastre ni vor rămînea ca 5 o amintire — desigur că nu plăcută.Ca să fim fundamentali vom 6 întreba din 7 început cu oarecare linişte, căci mai tîrziu nu vom mai avea ocaziade a o avea — ce este drama? Daca am lua drept normă pentru definiţie drama citată, atunci semnele caracteristice aleacestui soi de scriere sînt: un spital de bolnavi, daca se poate de ofticoşi, în acest spital cîteva cîntece vesele esecutate încor de dame în costum naţional — cu condiţia ca vorbele cîntecului să rămîie 8 întotdeauna un misteriu consacrat d-zeirei chineze — tirade lungi în cari vorba român şi păgîn îşi discută cu o rară îndărătnicie şirurile textului — căci

376Ceea ce se simte şi se respe [c]tă 4 adânc , se pronunţă arareori! Hebreii cei vechi n-aveau voie să pronunţenumele 5 d[umne ]zeului lor! Iubesc poporul românesc fără a iubi pe semidocţii şi superficialităţile sale.1. după pare a lua şters 2. în manuscris: monopololul 3. după sim [ţită ] şters 4. şi se respe [c]tă supraintercalat 5. dupădum [nezeul ] şters[„PĂREREA MEA INDIVIDUALĂ..."]225769vPărerea 1 mea individuală, în 2 care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-oparte şi dintr-alta e o politică necoaptă 3 , căci 4 pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiunilor noastre de azi nitrebuie o generaţiune ce - avem de-a o creşte de-acu 'nainte .Eu, [eu] las lumea ce merge deja ca să meargă cum 'i placedumisale — misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţărei e creşterea morală a generaţiunei tinere şi ageneraţiunei ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi , dar la cea de-a doua sufletul meu ţine cum ţine la el însuşi.1. în manuscris textul începe cu minusculă, de la capăt de rând , şi pare a fi ori sfârşitul unui articol care nu se va fipăstrat, ori o însemnare destinată integrării într-un ansamblu mai larg 2. deasupra lui la şters 3. după mare* şters; poate intenţia afost de a scrie : mare parte necoaptă 4. supraintercalat[„LUPTELE DE PARTIDĂ..."]225754rLuptele de partidă în România - ca orice luptă pentru esistenţa şi pentru pânea de toate zilele; şi acea pâne de toatezilele e condeiul biuroului de cancelarie şi biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât şi acelorlalte. Burgezia cată a se da după păr — azi cu roşii, mâne cu albii — ca care singură ar putea să fie independentă;poporul plugar se dă după bici, care nu-l lasă să fie independent.[„CELOR CE VOR O PURIFICARE ABSOLUTĂ..."]225768rCelor ce vor o purificare absolută a limbei li vom răspunde că acele vorbe pe cari vor ei să le alunge sunt aşa deconcrete, aşa încrescute în ţesătura limbei române încât trebuie să rupi ţesătura toată ca să le scoţi; şi cumcă limba sedeşiră alungând vorbe d'o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniştii noştri.Celor cari nu vor acea curăţire de fel li vom răspunde că ei singuri sunt neconsecuenţi, căci ei au lepădat omulţime de vorbe grece şi ruse pe cari le 'ntrebuinţau încă părinţii lor, şi multe din vorbele pe cari le scriu d-niiFlorentin, Negruzzi ş.a. — autori îndealtfel cumult talent — s-au dus calea celor duse fără ca chiar dumnealor să le pară rău după ele. Am fi cam temerari de-asusţinea cumcă limba noastră şi-a sfârşit deja curăţirea sa, că e organizată 1 , că a ajuns stadiul ultim al dez<strong>vol</strong>tării sale şi

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!