Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
374pomenim, căci altfel publicul n-ar fi până azi în eroare în privinţa adevărului. Tocmai în concluziuni false şi imposibile,în răsuciri a vorbelor, în mistificare, c-un cuvânt în rea - credinţă consistă gloria celor mai mulţi dintre contrarii luiMaiorescu, căci într-astă privinţă suntem în genere 48 foarte inventivi. Aşa, s-a zis că cere egala îndreptăţire a jidanilor(fiind justă). Dar nu-i adevărat c-a cerut-o, cum nu-i adevărat că o asemenea faptă e justă. Nu poate fi just de-a lăsamâna liberă asupra populaţiunei întregiunor oameni cărora religiunea lor (Talmudul) le ordonă de-a urî şi înşela pe creştini. Învoit n-a fost numai cu modurilede dezlegare a cestiunii izraelite.S-a zis că e francmason şi prin asta cosmopolit. De este, noi nu ştim, dar posito 49 că este: nu este adevărat cămasonismul esclude naţionalismul . Unii din cei mai influenţi membri ai partidei roşii (care trece de eminamentenaţionalistă 50 ) au fost şi sunt francmasoni . În Ungaria de es. vom găsi un mare naţionalist în marele maiestru alfrancmasonilor (D. Pulszky ).Celelalte nimicuri cîte se susţin despre viaţa sa ca om privat sunt meschine şi demne numai 51 de cei ce lelăţesc . E acuzat că nu-şi vizitează prelegerile în curs de 53 3 luni, când cei ce-l acuză nu le vizitează cu anii. Regulaeste: că tot ce e permis generalităţii oamenilor din România liberă, toate ce ei fac nepedepsiţi şi necontrolaţi , toate,comise de M[aiorescu ], iau dimensiuni gigantice şi sunt taxate de crime ||234 rCumcă în România liberă 53 esistă episcopi atei, cari 'şi ţin metrese , e un făpt ce nu uimeşte pe nimeni, dar căd. Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune 54 pozitivă, cearcă a pune 55 principii filozofice morale pentru aaşeza 56 stavilă unei necredinţe oarbe şi imoralităţii născute din ea, asta este o crimă. ||231 rDacă direcţia literară către 57 care am onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui ca tot ce-amscris şi vorbit cu să fie scris şi vorbit în sens cosmopolit. Am scris puţin şi tocmai de-aceea rog de iertare pe cititordacă-i dau osteneala de-a se familiariza cu scrierile a căror cuprins mi-au adus numirea de cosmopolit.În articolul „Ecuilibrul", publicat m Federaţiunea (no. 38 şi 39 — mai 1870), am susţinut autonomiaTransilvaniei, fărâmarea dualismului, a unei forme ce contrazice naturei obiective a monarhiei, dreptul ce-l are fiecepopor de - a - şi determina voinţa prin legi şi de-a avea un propriu organ pentru formularea acestor voinţe, o legislatură .Acest articol a dat însă procurorului public din Pesta de-a mă cita 58 la judecătoria de instrucţiune.Tot în acea lună am publicat un articol asupra conchemării unui congres, care se sfârşeşte în modul următor:59,,în caz dacă opiniunea publică şi popoarele Austriei ar cere schimbarea sistemei constituţionale de azi (adualismului) [1] românii, spre a fi factori eminamente activi întru formarea imperiului, să provoace conchemarea unuicongres general al lor, care să decidă atitudinea naţiunii româneşti faţă cu situaţiunea cea nouă ce împrejurările para i-oimpune imperiului. 2) Congresul să se declare solidar cu naţiunile ce urmăresc aceleaşi interese ca şi cea română. 3)Congresul să-şi aleagă reprezantanţa sa, care va comunica tronului voinţa naţiunii româneşti, cerând a eisatisfacere. — Apariţiunea 60 acestui articol a fost anunţată printr-un telegram din Pesta în „Noua Presă liberă"||232 rCând am scris primele linii în privinţa serbărei de la Putna (V. Convorbiri an. IV/ no. 14) am spus că frecăriledin viaţa politică şi spirituală la români nu-şi au cauza lor pe atâta în interese personale (precum o susţin unii), ci maimult în profunda scisiune dintre direcţiunile pe cari au apucat unii pe de-o parte, alţii pe de alta; că, pentru a nu seperpetua, moşteni şi mări acest rău, generaţiunea tânără are trebuinţă de o singură direcţiune spirituală şi că încercareade-a organiza viaţa viitorului va putea fi făcută de către junimea română cu ocaziunea foarte nimerită a serbărei de laPutna.În epistola deschisă către 61 d-nul Dumitru Brătianu (Vezi Românul din august 1871) ce-am trimis-o împreunăcu fratele Dan în numele comitetului central am spus cumcă în munca generaţiunilor trecute — care-au pusfundamentele largi şi nobil intenţionate a edificiului naţional — în acea muncă este 62 deja cuprinsă toată ideeaactivităţii noastre din generaţiunea jună, că numai în continuitate cu lucrările trecutului, în prourmarea consecuentă acelor bine începute consistă 63 misiunea generaţiunii viitoare. Oamenii cari au început regenerarea naţională ne-au datideea întregului ce noi avem a o realiza.1. şi alimentarea supraintercalat 2. supraintercalat 3. după şcoala şters 4. după Maiorescu şters. 5. supraintercalat 6.dupăal biroului sulevează cestiunea ca Societatea să sco [ată ] şters 7. printr - asta supraintercalat 8.deasupra lui şitrebuind şters 9. după Societăţii şters 10.deasupra lui lunile şters. 11. urmează s-au şters 12.Comitetul latent şi-au deasupra lui s-aşters 13. supraintercalat 14. după raţiu [nile şi deasupra lui principiile, succesiv şterse 15. după, raţiunale şters 16. după fie [care]şters 17. după, dezvoltarea şi alimentarea spiritului soţial şters 18. după ide [ile ] şters 19. după într-o unit[ate ] şters 20.dupăpentru ca oamenii să [găsească] şters 21. după în viaţa publică şters 22. supraintercalat 23. deasupra luiromânităţii şters, urmat în manuscris de noastre neajustat schimbării de termeni 24. urmează nepericuloasă şi necosti
375[sitoare ] succesiv şterse 25.supraintercalat 26.deasupra lui datoria şters 27. după af [...] şters 28. deasupra lui trecutăşters 29. transformat din fiindcă [a fost confirmată] 30. după când şters 31.deasupra lui desfacerea şters 32.supraintercalat 33.deasupra lui adus şters 34.după dintr[vre ]) şters 35. supraintercalat 36. după sunt şters 37.pot fideasupra lui sunt şters 38.(şcoala Maiorescu) supraintercalat 39. supraintercalat 40. după E o cestiune care nu esistă— aceasta a cosmopolitismului şters 41. deasupra lui nu şters 42. supraintercalat 43. rău nu devine bun prin aceea că-inaţional deasupra lui imoral nu devine moral prin aceea că-i naţional şters 44. de jos supraintercalat 45.supraintercalat 46. în manuscris, din inadvertenţă: împlu 47. urmează Geschichte der Litteratur şters 48.în generesupraintercalat 49.în sensul de: admiţând 50. în manuscris: naţionalist, prin acord mental cu cu partidului în loc departidei 51. demne numai provine, prin ştergere şi supraintercalare , din nedemne 52.supraintercalat 53.în Românialiberă supraintercalat 54.după credinţe şters 55.cearcă a pune supraintercalat 56. deasupra lui pune şters 57. deasupralui de şters 58. deasupra lui trage şters 59. opiniunea publică şi supraintercalat 60. după Acest articol a fost [anunţat]şters 61. după pe care am trimis-o şters 62. deasupra lui zace şters 63. transformat din stă[„DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI..."]2259Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulţimea geniilor săi — naţiuni cu 264 v genii străluciţi suntadesea nefericite — ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conştiinţadatoriei împlinite, în fine progresul e în toţi, nu în unul or în unii.[„ÎN CARACTERISTICA LIMBEIZIARELOR DIN ROMÂNIA..."]2257În caracteristica limbei ziarelor din România 1 putem număra şi aceea că oamenii fac 54 v capital politic, batmonedă politică până şi din cele mai inocente şi mai dezinteresate încercări ale junimei studioase . Nu numai atâta , ciadesea această junime e pusă de pârghie unor 2 fapte care ele însele nu s-ar putea scuza niciodată, ci c-o adresă dinpartea junimei i se dă faptei vot de încredere şi lustru pe care prin fiinţa sa nu-l are.1. cf ., în Articoli nepoliticoŞi (49v ): Limba ziarelor din România liberă dat ca titlu al unui articol publicat;fragmentul de faţă pare să fie singura urmă manuscrisă a unui asemenea articol 2. supraintercalat, iar fapte careurmează provine din faptelor[„DAR DOMNILOR, MI-E RUŞINE..."]2257Dar d[omni ]lor! mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român! Român care 67 r vrea 1 a-şi fi însuşit monopolul2, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei — aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. Naţionalitatea 3 trebuie să fiesimţită cu inima şi nu vorbită numai cu gura.
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
- Page 354 and 355: 354dobîndă.Unii ţărani erau vec
- Page 356 and 357: 356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAR
- Page 358 and 359: 358parapete , de care n-aveau cuno
- Page 360 and 361: 360SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARI
- Page 362: 362Viena-n 4 mart 870Domnilor şi f
- Page 365 and 366: 365datoria cea mare a statului, car
- Page 367 and 368: 367Deficit lîngă deficit, împrum
- Page 369 and 370: 369mîncaţi.______________________
- Page 371 and 372: 371(?) şi apoi o nouă linie desp
- Page 373: 373diverginţei spirituale 34 dintr
- Page 377 and 378: 377că acum n-ar trebui decât cons
- Page 379 and 380: 379literă ştearsă 7. după o lit
- Page 381 and 382: 381răsturna domnii 72 . Vodă, adi
- Page 383 and 384: 383urmează ţărei * şters 58. de
- Page 385 and 386: 385făţarnicu[l]* Dnei de rămas n
- Page 387 and 388: 38722888r30.29 Moravathal grosse Sc
- Page 389 and 390: 389respins de artilerie, azi dimine
- Page 391 and 392: 391democratică. Stil limpede, ton
- Page 393 and 394: 393postulanţi şi cumularzi pe spa
- Page 395 and 396: 395[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE..
- Page 397 and 398: 397austriece ***, Grecia, mici conc
- Page 399 and 400: 3992257187 rA treia figură e aceea
- Page 401 and 402: 4016pe umeri.Pe fruntea [lui] 9 str
- Page 403 and 404: 403binele comun: voi fiţi surorile
- Page 405 and 406: 405până la mănăstire, se înăl
- Page 407 and 408: 407provincii. Pentru variaţie, în
- Page 409 and 410: 409A.S. Marele Duce Constantin Necu
- Page 411 and 412: 411Amin.[9 iunie 1876]PENTRU COMEDI
- Page 413 and 414: 413mente a fost dăruită Academiei
- Page 415 and 416: 415TÂLCUIRE BISERICEASCĂA OBICEIU
- Page 417 and 418: 417SCRIPT TIBETANÎntre odoarele pr
- Page 419 and 420: 41949. Ibrăileanu, G., Evoluţia s
- Page 421 and 422: 421126 — 130.98. Călinescu , G.,
- Page 423 and 424: 423155. Călinescu, G., Eminescu ş
375[sitoare ] succesiv şterse 25.supraintercalat 26.deasupra lui datoria şters 27. după af [...] şters 28. deasupra lui trecutăşters 29. transformat din fiindcă [a fost confirmată] 30. după când şters 31.deasupra lui desfacerea şters 32.supraintercalat 33.deasupra lui adus şters 34.după dintr[vre ]) şters 35. supraintercalat 36. după sunt şters 37.pot fideasupra lui sunt şters 38.(şcoala Maiorescu) supraintercalat 39. supraintercalat 40. după E o cestiune care nu esistă— aceasta a cosmopolitismului şters 41. deasupra lui nu şters 42. supraintercalat 43. rău nu devine bun prin aceea că-inaţional deasupra lui imoral nu devine moral prin aceea că-i naţional şters 44. de jos supraintercalat 45.supraintercalat 46. în manuscris, din inadvertenţă: împlu 47. urmează Geschichte der Litteratur şters 48.în generesupraintercalat 49.în sensul de: admiţând 50. în manuscris: naţionalist, prin acord mental cu cu partidului în loc departidei 51. demne numai provine, prin ştergere şi supraintercalare , din nedemne 52.supraintercalat 53.în Românialiberă supraintercalat 54.după credinţe şters 55.cearcă a pune supraintercalat 56. deasupra lui pune şters 57. deasupralui de şters 58. deasupra lui trage şters 59. opiniunea publică şi supraintercalat 60. după Acest articol a fost [anunţat]şters 61. după pe care am trimis-o şters 62. deasupra lui zace şters 63. transformat din stă[„DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI..."]2259Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulţimea geniilor săi — naţiuni cu 264 v genii străluciţi suntadesea nefericite — ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conştiinţadatoriei împlinite, în fine progresul e în toţi, nu în unul or în unii.[„ÎN CARACTERISTICA LIMBEIZIARELOR DIN ROMÂNIA..."]2257În caracteristica limbei ziarelor din România 1 putem număra şi aceea că oamenii fac 54 v capital politic, batmonedă politică până şi din cele mai inocente şi mai dezinteresate încercări ale junimei studioase . Nu numai atâta , ciadesea această junime e pusă de pârghie unor 2 fapte care ele însele nu s-ar putea scuza niciodată, ci c-o adresă dinpartea junimei i se dă faptei vot de încredere şi lustru pe care prin fiinţa sa nu-l are.1. cf ., în Articoli nepoliticoŞi (49v ): Limba ziarelor din România liberă dat ca titlu al unui articol publicat;fragmentul de faţă pare să fie singura urmă manuscrisă a unui asemenea articol 2. supraintercalat, iar fapte careurmează provine din faptelor[„DAR DOMNILOR, MI-E RUŞINE..."]2257Dar d[omni ]lor! mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român! Român care 67 r vrea 1 a-şi fi însuşit monopolul2, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei — aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. Naţionalitatea 3 trebuie să fiesimţită cu inima şi nu vorbită numai cu gura.
Change language