Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
372înaintea publicului. În urma acestei declarări prezidenţiale patru din membrii biuroului îşi dau demisiunea, nu doarfiindcă ar aparţinea sus - numitei direcţii literare, ci fiindcă, conform statutelor, trebuie să fii contra esclusivismului deidei. Societatea nu primeşte demisiunile celor patru membri, validează printr - asta 7 de-a doua oară alegerea lor şi printr- asta incidentul odios s-a părut închis, rămâind 8 ca la o a doua şedinţă să se aleagă prezidentul.Intervalul dintre şedinţa primă şi a doua a fost acuma spaţiul în care s-a dezvoltat o activitate admirabilă în felulei. Toate elementele pasive a Junimei 9 române din Viena care cu anii 10 nu se interesă de Societate, apoi contingentulproaspăt a studinţilor care vin din provinţie, cari nu cunosc decât imaginea celuia ce s-apropie de ei ca să-i influinţeze||amândouă aceste părţi interesante a Junimei române din Viena au fost puse în mişcare de 226 r un anume Comitet formatpe tăcute, ca să vie să voteze contra lui Slavici ş-a lui Eminescu, cari se ţin de şcoala lui Maiorescu.Pentru sara şedinţei a doua 11 Comitetul latent şi-au 12 procurat din România jurnale umoristice şi serioase undeMaiorescu era stigmatizat ca persoană publică şi privată, pentru sara alegerei au fost inventate mici calomnii adhoc, aşad.es. că Maiorescu ar fi delapidat averea Junimei, că a abuzat de încrederea ei şi că în urmă ar fi fugit din România cufamilie cu tot — toate aceste mijloace foarte oneste, cum se vede, de-a influinţa părţile interesante ale Junimei pe carile-am caracterizat mai sus.Şedinţa se deschide şi alegerea biuroului 13 din şedinţa trecută e contestată de partea interesantă, fără ca înşedinţa trecută să se fi dat vrun protest contra legalităţii ei. Biuroul, ştiind elementele cu cari are a face, îşi dădemisiunea, dezvoltând prin membrii săi ideile 14 pe cari le credea raţionale 15 în cazul de faţă. Iată - le grupate:1 Societatea România Jună fiind întemeiată pe elementul stereotip a diferiţilor săi membri, pe acele atributecomune tuturor junilor români, nu ar fi oportun de-a ridica cestiunea divergenţelor d[intr ]e ei, fiindcă pe divergenţe ||nu se 'ntemeiază niciodată o 227 r societate omenească. Diverginţele sunt atât de multiple între individ şi individ încât 16o-ntemeiere pe ele l-ar sili pe fiecare de-a forma o societate pentru sine însuşi, ceea ce-i o contradicţiune.2) Societatea având de scop perfecţionarea reciprocă pe terenul literar — naţional, aceasta prin espresiunilestatutelor presupune o divergenţă între individe, căci dacă am avea fiecare din noi acelaşi cuprins sufletesc viaţa noastrăar fi repetarea aceleiaşi individualităţi în mai multe esemplare, iar nu o perfecţionare reciprocă, o adiţiune a aceluiaşinumăr simplu, iar nu un complex. Apoi spiritul 17 soţial nu se dezvoltă nici se alimentează prin esclusivism faţă cuideile altuia, ci 18 din contra ideile ce le - aduce fiecare de-a casă intră prin soţialitate într-un compromis organic,devine 19 o unitate de ordine superioară. Astfel ar fi cu putinţă să se facă concesiuni reciproce şi 20 ca să se găseascăacea cale medie care 21 , fără esclusivism , ar da fiecărui aerul cuviincios pentru dezvoltarea sa pe terenul mai susamintit.3) Ideile şi principiile a căror proces se propunea Societăţii a-l face (antiteza nominală Maiorescu şi Bărnuţ )nefiind cunoscute părţii celei mai mari din tinerime, a blama 228 r pe unele şi aplauda pe altele rămânea un faptnesocotit. Afară de-aceea || Societatea neavând îndreptăţirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate înviaţa publică a românilor, prin asta e esclus şi dreptul de-a determina măsura românităţii şi a patriotismului după cumindividul profesează una sau alta din ele. Fiind înşii în 22 vârsta ideilor, măsura patriotismului 23 nostru va fi dată defaptele pe cari vom avea ocaziunea de-a le împlini în viitor, iară nu de profesarea 24 nimic costisitoare a unor idei pecare individul şi le - alege după plac.4) Chiar în cazul când cei ce pun în discuţiune această cestie s-ar fi informat din scrierile numiţilor autori şi ar fiîn 25 stare de a-şi forma şi da opiniunea fără preocupare , totuşi scopul 28 soţietăţii nu este acela de-a se amesteca înluptele militante ale publicului, ci acel scop determinat pregnant şi cu acurateţă de § 2 al statutelor cuprinde în sineinterese obiective comune 27 tuturor membrilor, cari - i unesc fără privire la ceea ce crede fiecare subiectiv .5) Că alegerea din şedinţa primă 28 nu se poate contesta legal, fiind 29 confirmată de Societate de două ori.Intenţiunea reală a statutelor a fost împlinită prin o duplă aclamaţiune mai unanimă, nici un protest n-a fost ridicatcontra alegerei. Alegerea secretă 229 r fiind un drept iar nu o datorie , nimenea n-a putut fi silit de a-l esersa, mai ales ||fiindcă nici n-a contestat nimenea, în şedeţă sau nemijlocit după ea, aclamaţiunea .6) Cei ce contestă alegerea din şedinţa primă n-o fac din bună - credinţă , căci în realitate nu se îndoiesc desprelegalitatea ei. D-nul Ioniţă Bumbac, ales în şedinţa primă de preşedinte nu prin vot secret ci prin aclamaţiune, a primitcondiţionat prezidenţa pe care azi el şi cu ai săi o contestă. Toată acăţarea de formalitatea votului secret este numai ocircumvenţiune conştie şi intenţioasă a legei, căci alegerea nu poate deveni ilegală prin aceea că Societatea înunanimitate renunţă la un drept al său.7) Unitatea Societăţii este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni şi s-a adus de esemplu cazul analogal 30 desfacerei Societăţii academice române din Viena prin despărţirea 31 în două 32 castre, de care una ridicase pestindardul ci pe ,,Bariţ", iar alta pe ,,Şaguna".Biuroul a desfăşurat 33 prin membrii săi această apărare, a cerut susţinerea principiului de: nesulevare a
373diverginţei spirituale 34 dintre junimea română şi, pentru a evita până şi prepusul că ambiţia personală poate [sau] arputea 35 fi motivul susţinerei cu consecuenţă a ideilor emise, şi-a dat demisiunea, deşi ar fi avut dreptul de-a nurecunoaşte contestarea şi puterea de a închide şedinţa. ||230 rMotivele ce s-a adus contra noastră se pot rezuma într-aceea că:a) nu suntem români buni, ci răi, asemenea chiar cum trădătorii de patrie şi 36 de naţiune pot fi 37 români deorigine ;b) că trebuie să fim sau proşti sau plătiţi de străini pentru a susţinea principiile ce le susţinem;c) că direcţiunea literară a Junimei (şcoala Maiorescu) 38 nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, şi Societateasă decidă ca scuipă în şcoala lui 39 Maiorescu (ipsi [s]sima verba ! ale d-lui Ioniţă Bumbac).Abstragând de la cestiunea dacă idei emise cu bună credinţă pot fi tratate într-un mod brutal de oameni caripână azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea dreptul ca să se esprime atât de vehement, să cercetămnumai cazul dacă subsemna -tul , contra căruia au fost îndreptate loviturile, este într-adevăr cosmopolit, plătit de străini, prost şi dacă direcţiunealiterară de care se ţine el merită a fi scuipată etc. etc.Am susţinut întotdeauna că cestiunea consmopolitismului e una ce nu esistă. || Să 40 nu fim inventivi în cestiunia căror înţeles ar fi greu de definit pentru fiecare din noi. 224 r Poate că ar 41 esista cosmopolitism — dacă el ar fi posibil.Dar el e imposibil. Individul care are într-adevăr dorinţa de-a lucra pentru societate nu poate lucra pentru o omenire carenu esistă decât în părţile ei concrete — în naţionalităţi. Individul e osândit prin timp şi spaţiu de-a lucra pentru aceasingură parte căreia el îi aparţine. În zadar ar încerca chiar de-a lucra deodată pentru toată omenirea, el e legat prinlanţuri nedesfăcute de grupa de oameni în care s-a născut. Nimic nu e mai cosmopolit decât matem [at ]ica pură d. es., şicu toate astea omul de ştiinţă va fi silit să o scrie într-o limbă oarecare şi prin acest mediu de comunicare ea devine întâişi 'ntâi proprietatea unui grup de oameni, a unei naţionalităţi, şi acea naţionalitate priveşte pe omul de ştiinţă de al săuori cât teoriile lui ar putea să aparţină omenirii întregi.Cosmopolitismul e o simulaţiune şi nimic alta, el n-a fost niciodată un adevăr. Străinii care au interese personaleîn Ţara Românească de es. vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentru că, declarându-şi adevăratele lor simţiri, arputea să pericliteze interesele lor individuale. State slabe, cum era Germania în secolul al XVIII, vor simulacosmopolitismul, pentru a denigra tendinţele naţionaliste a inamicilor lor tari. C-un cuvânt : Cosmopolitismul nu esistădecât ca simulaţiune, ca făţarnicie. El mai 42 e pretestul pentru lenea şi indiferentismul celor cari nu cunosc un alt scopîn lume decât acela de a trăi bine. A acuza însă de cosmopolitism oameni cari se interesă de toate cestiunile vitale alenaţiunii noastre, oameni cari lucrează pe când alţii numai vorbesc, este sau un semn de rea - credinţă sau unul deprimitivitate.Maiorescu este încă tânăr şi finitul * unei însemnate vieţi [iese] târziu la lumină. ||Principiul fundamental al tuturor lucrărilor d-lui Maiorescu este după cât ştim noi 233 r naţionalitatea înmarginele adevărului. Mai concret: Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i naţional, ceea ce-iinjust nu devine just prin aceea că-i naţional, ceea ce-i urât nu devine frumos prin aceea că-i naţional; ceea ce-i rău nudevine bun prin aceea că-i naţional 43 .Esemple 1) Norma limbei scrise trebuie să fie cea care esistă obiectiv şi în realitate în gura poporului de jos 44 şia societăţii mai fine, iară nu fantaziile mai mult sau mai puţin ingenioase ale filologilor noştri. Aşadar adevăr obiectiv şinu arbitraritate subiectivă. În acest proces de a stabili o normă pentru limba scrisă trebuie luate în considerare şi aceleinfluinţe istorice cari-au resistat tendinţei de espulsiune şi s-au conservat în limba vie.2) Principii fundamentale din dreptul public al lui Barnuţiu sunt injuste din punctul de vedere al jurisdicţiuniimoderne. Ele nu devin juste prin aceea că au fost profesate de un naţionalist mare, ale cărui merite pe alt teren nu i-avenit nimărui în minte de-a le contesta.3) Poezii urâte (Dongescu *, Bota, Grădişteanu, Macedonski, Costiescu, Adrian ş.a) nu devin frumoase prinaceea că-s naţionale. Avem atâtea modele nobile 45 în poeţii mai vechi şi mai ales în neîntrecuta poezie poporală, încâtsuficienţa cu care sunt privite asemenea anomalii literare te împle 46 de o spaimă lesne de justificat ||4) În fine fapta rea ori greşită nu devine bună prin aceea că a fost comisă de un 235 r naţionalist sau în numelenaţiunii, ci este şi rămâne .Limba noastră, cum ea esistă obiectiv, toată lumea o va recunoaşte de frumoasă şi dulce (V. Scherr 47 ,Allg[emeine] Litteraturgeschichte). Dreptul, întrucât e scris la noi în consonanţă cu adevăruri recunoscute, este valabilpentru toată lumea, poezia noastră poporală şi artistică întrucât e frumoasă e frumoasă pentru toată lumea, în fine bineleobiectiv din noi ni-l recunoaşte asemenea oricare om de bună - credinţă ||Cumcă din acest principiu fundamental s-au tras apoi cu intenţiune concluziuni 236 r false nu trebuie s-o mai
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
- Page 354 and 355: 354dobîndă.Unii ţărani erau vec
- Page 356 and 357: 356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAR
- Page 358 and 359: 358parapete , de care n-aveau cuno
- Page 360 and 361: 360SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARI
- Page 362: 362Viena-n 4 mart 870Domnilor şi f
- Page 365 and 366: 365datoria cea mare a statului, car
- Page 367 and 368: 367Deficit lîngă deficit, împrum
- Page 369 and 370: 369mîncaţi.______________________
- Page 371: 371(?) şi apoi o nouă linie desp
- Page 375 and 376: 375[sitoare ] succesiv şterse 25.s
- Page 377 and 378: 377că acum n-ar trebui decât cons
- Page 379 and 380: 379literă ştearsă 7. după o lit
- Page 381 and 382: 381răsturna domnii 72 . Vodă, adi
- Page 383 and 384: 383urmează ţărei * şters 58. de
- Page 385 and 386: 385făţarnicu[l]* Dnei de rămas n
- Page 387 and 388: 38722888r30.29 Moravathal grosse Sc
- Page 389 and 390: 389respins de artilerie, azi dimine
- Page 391 and 392: 391democratică. Stil limpede, ton
- Page 393 and 394: 393postulanţi şi cumularzi pe spa
- Page 395 and 396: 395[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE..
- Page 397 and 398: 397austriece ***, Grecia, mici conc
- Page 399 and 400: 3992257187 rA treia figură e aceea
- Page 401 and 402: 4016pe umeri.Pe fruntea [lui] 9 str
- Page 403 and 404: 403binele comun: voi fiţi surorile
- Page 405 and 406: 405până la mănăstire, se înăl
- Page 407 and 408: 407provincii. Pentru variaţie, în
- Page 409 and 410: 409A.S. Marele Duce Constantin Necu
- Page 411 and 412: 411Amin.[9 iunie 1876]PENTRU COMEDI
- Page 413 and 414: 413mente a fost dăruită Academiei
- Page 415 and 416: 415TÂLCUIRE BISERICEASCĂA OBICEIU
- Page 417 and 418: 417SCRIPT TIBETANÎntre odoarele pr
- Page 419 and 420: 41949. Ibrăileanu, G., Evoluţia s
- Page 421 and 422: 421126 — 130.98. Călinescu , G.,
372înaintea publicului. În urma acestei declarări prezidenţiale patru din membrii biuroului îşi dau demisiunea, nu doarfiindcă ar aparţinea sus - numitei direcţii literare, ci fiindcă, conform statutelor, trebuie să fii contra esclusivismului deidei. Societatea nu primeşte demisiunile celor patru membri, validează printr - asta 7 de-a doua oară alegerea lor şi printr- asta incidentul odios s-a părut închis, rămâind 8 ca la o a doua şedinţă să se aleagă prezidentul.Intervalul dintre şedinţa primă şi a doua a fost acuma spaţiul în care s-a dez<strong>vol</strong>tat o activitate admirabilă în felulei. Toate elementele pasive a Junimei 9 române din Viena care cu anii 10 nu se interesă de Societate, apoi contingentulproaspăt a studinţilor care vin din provinţie, cari nu cunosc decât imaginea celuia ce s-apropie de ei ca să-i influinţeze||amândouă aceste părţi interesante a Junimei române din Viena au fost puse în mişcare de 226 r un anume Comitet formatpe tăcute, ca să vie să voteze contra lui Slavici ş-a lui <strong>Eminescu</strong>, cari se ţin de şcoala lui Maiorescu.Pentru sara şedinţei a doua 11 Comitetul latent şi-au 12 procurat din România jurnale umoristice şi serioase undeMaiorescu era stigmatizat ca persoană publică şi privată, pentru sara alegerei au fost inventate mici calomnii adhoc, aşad.es. că Maiorescu ar fi delapidat averea Junimei, că a abuzat de încrederea ei şi că în urmă ar fi fugit din România cufamilie cu tot — toate aceste mijloace foarte oneste, cum se vede, de-a influinţa părţile interesante ale Junimei pe carile-am caracterizat mai sus.Şedinţa se deschide şi alegerea biuroului 13 din şedinţa trecută e contestată de partea interesantă, fără ca înşedinţa trecută să se fi dat vrun protest contra legalităţii ei. Biuroul, ştiind elementele cu cari are a face, îşi dădemisiunea, dez<strong>vol</strong>tând prin membrii săi ideile 14 pe cari le credea raţionale 15 în cazul de faţă. Iată - le grupate:1 Societatea România Jună fiind întemeiată pe elementul stereotip a diferiţilor săi membri, pe acele atributecomune tuturor junilor români, nu ar fi oportun de-a ridica cestiunea divergenţelor d[intr ]e ei, fiindcă pe divergenţe ||nu se 'ntemeiază niciodată o 227 r societate omenească. Diverginţele sunt atât de multiple între individ şi individ încât 16o-ntemeiere pe ele l-ar sili pe fiecare de-a forma o societate pentru sine însuşi, ceea ce-i o contradicţiune.2) Societatea având de scop perfecţionarea reciprocă pe terenul literar — naţional, aceasta prin espresiunilestatutelor presupune o divergenţă între individe, căci dacă am avea fiecare din noi acelaşi cuprins sufletesc viaţa noastrăar fi repetarea aceleiaşi individualităţi în mai multe esemplare, iar nu o perfecţionare reciprocă, o adiţiune a aceluiaşinumăr simplu, iar nu un complex. Apoi spiritul 17 soţial nu se dez<strong>vol</strong>tă nici se alimentează prin esclusivism faţă cuideile altuia, ci 18 din contra ideile ce le - aduce fiecare de-a casă intră prin soţialitate într-un compromis organic,devine 19 o unitate de ordine superioară. Astfel ar fi cu putinţă să se facă concesiuni reciproce şi 20 ca să se găseascăacea cale medie care 21 , fără esclusivism , ar da fiecărui aerul cuviincios pentru dez<strong>vol</strong>tarea sa pe terenul mai susamintit.3) Ideile şi principiile a căror proces se propunea Societăţii a-l face (antiteza nominală Maiorescu şi Bărnuţ )nefiind cunoscute părţii celei mai mari din tinerime, a blama 228 r pe unele şi aplauda pe altele rămânea un faptnesocotit. Afară de-aceea || Societatea neavând îndreptăţirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate înviaţa publică a românilor, prin asta e esclus şi dreptul de-a determina măsura românităţii şi a patriotismului după cumindividul profesează una sau alta din ele. Fiind înşii în 22 vârsta ideilor, măsura patriotismului 23 nostru va fi dată defaptele pe cari vom avea ocaziunea de-a le împlini în viitor, iară nu de profesarea 24 nimic costisitoare a unor idei pecare individul şi le - alege după plac.4) Chiar în cazul când cei ce pun în discuţiune această cestie s-ar fi informat din scrierile numiţilor autori şi ar fiîn 25 stare de a-şi forma şi da opiniunea fără preocupare , totuşi scopul 28 soţietăţii nu este acela de-a se amesteca înluptele militante ale publicului, ci acel scop determinat pregnant şi cu acurateţă de § 2 al statutelor cuprinde în sineinterese obiective comune 27 tuturor membrilor, cari - i unesc fără privire la ceea ce crede fiecare subiectiv .5) Că alegerea din şedinţa primă 28 nu se poate contesta legal, fiind 29 confirmată de Societate de două ori.Intenţiunea reală a statutelor a fost împlinită prin o duplă aclamaţiune mai unanimă, nici un protest n-a fost ridicatcontra alegerei. Alegerea secretă 229 r fiind un drept iar nu o datorie , nimenea n-a putut fi silit de a-l esersa, mai ales ||fiindcă nici n-a contestat nimenea, în şedeţă sau nemijlocit după ea, aclamaţiunea .6) Cei ce contestă alegerea din şedinţa primă n-o fac din bună - credinţă , căci în realitate nu se îndoiesc desprelegalitatea ei. D-nul Ioniţă Bumbac, ales în şedinţa primă de preşedinte nu prin vot secret ci prin aclamaţiune, a primitcondiţionat prezidenţa pe care azi el şi cu ai săi o contestă. Toată acăţarea de formalitatea votului secret este numai ocircumvenţiune conştie şi intenţioasă a legei, căci alegerea nu poate deveni ilegală prin aceea că Societatea înunanimitate renunţă la un drept al său.7) Unitatea Societăţii este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni şi s-a adus de esemplu cazul analogal 30 desfacerei Societăţii academice române din Viena prin despărţirea 31 în două 32 castre, de care una ridicase pestindardul ci pe ,,Bariţ", iar alta pe ,,Şaguna".Biuroul a desfăşurat 33 prin membrii săi această apărare, a cerut susţinerea principiului de: nesulevare a