Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

371(?) şi apoi o nouă linie despărţitoare 10. asupra sa (iniţial: lui) însuşi supraintercalat 11. supraintercalat 12. supraintercalat 13.după într-un şters[„CU TOT PRINCIPIUL VECHI..."]2255182 rCu lot principiul vechi şi venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuşi fondatorii păciiuniversale acomodează tezele lor câştigate prin abstracţiune oricărei comunităţi naţionale, ignorează religie, istorie şiobiceiuri şi cugetă de-a topi la un loc Nord şi Sud, Ost şi Vest, Gog şi Magog ca o singură formulă de fraternitate.Daţi-mi voie, astea nu merg astfel.D. Emilio Castelar de es. este un om onorabil, care dă sărutarea fraţească lumei întregi, care are cele mai umanecugetări asupra unei republici universale, inclusiv cea spaniolă, şi care a ţinut asupra acestui obiect vorbiri cari învremea lor făceau fericirea tuturor calătorilor în Indigo până la 56° al lăţimei de nord — însă toate acestea n-au avutmai departe nici un scop.Naţiunea spaniolă merge spre pieirea ei cu toate aceste vorbiri frumoase. Introducerea republicei şi a sistemuluide înfrăţire european sau universal ar însemna în Spania începutul sfârşitului , căci fără asalturi de palat, fără dărâmarede statui şi împuşcături pe uliţi, libertatea, egalitatea şi fraternitatea nu pot dura acolo şes[e] săptămâni .În Francia vedem de un secol tendinţa întotdeauna vană de a funda şi întări o stare de libertate.Acum a venitatât de departe, că un regim nu se mai susţine decât prin intimidarea cu o stare de asediu permanentă. Partidele aşteaptăprima ocazie de a se rupe reciproc şi de a ridica drept lege supremă voinţa unei minorităţi care ar învinge în lupta destradă.Duc acestea toate la o pace universală?…………………………………………Dacă domnii internaţionali, în loc de a se lăsa purtaţi de spiritul timpului ar avea bunătatea de a atinge pământulcu picioarele şi ar ajuta pionirilor germani ai progresului de a duce mai departe panerul cu cele câştigate de ei, poate căîn cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrăţirea iluzorie a unor naţiuniegal îndreptăţite (aşa ceva nici esistă, ci domnia unei naţiuni cu civilitatea şi limba ei).Dar numai ca* naţiune va realiza această operă care, fără de a-şi îndrepta anume intenţia într' acolo , va şti săcultive progresul pe toate terenurile şi să li asigureze rezultatele lor. Conştiinţa morală şi puterea spirituală şi fizică,care numai în alianţă cu această conştiinţă sunt puternice, îi garantează succesul. Însă pe această cale nu s-a făcut decâtcâteva scări şi ţinta este departe, abia văzută. Nimeni nu pune această ţintă, ea se ajunge prin puterea faptelorcomplinite. Acesta-i caracterul unei dezvoltări sănătoase şi numai sistematicii îşi pun ţinte şi vor să ajungă la ceva şifac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată.DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ»NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII2257Reuniunea academică din Viena „România Jună", care are de scop: 1) perfecţionarea 225 r reciprocă a membrilorsăi pe teren literar - naţional , 2) dezvoltarea şi alimentarea 1 spiritului soţial, îşi alese în 2 şedinţa din... noiemvriebiuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ţine de direcţia 3 literară 4societăţii Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales 5 declară 6 că nu va putea şedea alături cu mine din cauză dedivergenţă a principiilor. Repet că asta a fost pretestul, cauza adevărată a declaraţiunii d-sale nu merită de a fi adusă