Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
370învăţămînt (cf. 55r; Chiar pronunţia clasică începuse ...) 24. după limbă şters 25. după pe fiecare şters 26.nu mai poată scrie dreptsupraintercalat 27.a priori deasupra lui înainte şters 28.corectat din neci 29.supraintercalat 30.supraintercalat 31.după eu asemeneadoresc şters.STRÎNGEREA LITERATURII NOASTRE POPULARE2257E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obicei 64 v numai obiceiul, în formănumai forma, în formulă numai formula. Formula nu e decît manifestaţiunea palpitabilă, simţită a unei idei oarecari. Ceface d.e. istoricul cu mitul? îl lasă cum e or îl citează mecanic în compendiul său de istorie, pentru a face din el jucăriimnemotecnice pentru copii? Nimica mai puţin decît asta.El caută spiritul, ideea acelor forme, cari ca atare sîntminciune, şi arată 1 cumcă mitul nu e decît un simbol, o hieroglifă, care nu e de agiuns că ai văzut-o, că-i ţii minteforma şi că poţi s-o imiţi în zugrăveală pe hîrtie, ci aceasta trebuie citită şi înţeleasă.Trecînd la obiceiuri, e iarăşi sigur că ele numai în generarea [lor] devin numai simple formalităţi. Primitive, elesînt espresiunea esterioară a unui profund simţămînt sau a unei profunde idei interne. Adevărat cumcă poezia nu are sădescifreze, ci din contra 2 are să încifreze o idee poetică în sinibolele şi hierogiifele imaginilor sensibile, numai cumcăaceste imagini trebuie să constituie 3 haina unei idei, căci ele altfel sînt colori amestecate fără înţeles, astfel încît omînjitură ne-nţeleasă de colori nu poate fi un tablou, cum o grămadă de bucăţi de marmură nu e o statuă. Ideea esufletul, şi acest suflet poartă în sine ca imanentă deja cugetarea corpului său (deşi în lumea reală se-ntîmplă adesea săfie tocmai viceversa şi ca esteriorul să poarte în sine ideea interiorului). Dacă credem lui Lavater că putea să cunoascădin trăsurile fetei, din structura capului, în 4 fine din corp nu numai caracterul sufletesc, ci pînă şi întîmplările vieţei cariinfluenţase asupra acelui suflet, atuncea am putea [zice] cumcă tocmai aşa sufletul unei 5 poezii poartă în sine deja ideeacorpului său, astfel cum cauza 6 poartă în sine o urmare neapărată a ei. Această dezvoltare dinăuntru în afară, aceastăaxiomă care face din sufletul propriu soartea proprie a omului, astfel încît întîmplări, fapte şi suferinţe nu emană dinîmprejurări esterne şi neprevăzute care puteau să se-ntîmple şi altfel, ci numai din suflet ca singur izvor, astfel încîttoată acţiunea e un || rezultat al predispunerei naturale şi trebuie să se-ntîmple astfel cum se-ntîmplă 62 r şi nicidecumaltfel. Această dezvoltare e cea admisă de poeţii clasici, cealaltă, care lasă teren întîmplărilor esterne şi hazardoase, ecaracteristica aşa numitei drame populare sau mai bine zis plebeice.Zicînd într-un număr trecut că drama trebuie să [fie] morală ca litera evangheliului cu asta n-am zis doar cumcăea să devină mijlocul religiunei, pentru a ajunge la un scop oarecare. Arta nu se poate degrada pînă la mijloc, ea şi-e sieînsăşi scop. Scopul artei e artea, frumosul. Creaţiunile artistice cari sînt mijloc numai pentru un scop care nu e imanentartei se numesc tendenţioase. (Theorie des Nichtandersseinkönnens).Lucrurile cari au astfel de fundamente încît ele nu pot [fi] şi altfel decum sînt, acelea sînt nepieritoare,întrebuinţînd vorba „nepieritor" în înţeles relativ, uman 7 .Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sînt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci aaceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei naţiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei naţiuni de vînători or depăstori. Sub ce imagini va îmbrăca unul simţămîntul 8 etern al amorului şi sub ce imagini celălalt decît numaiprin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se reflectă numai asupra corpului, nu asupra ideei uneipoezii constituie naţionalitatea ei 9 .Momentul întâi — popoarele învaţă a cugeta; momentul al doilea — cugetă asupra sa însuşi 10 ; al treilea —cugetă asupra lumei întregi şi pentru lumea întreagă. Cel întâi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitateanaţională de sub sarcina recepţiunii, făcând-o să cugete asupra sa însuşi, al treilea în fine e floarea de aur ce luceştelumei întregi. ||62 vDe ce? Iată o întrebare ciudată. Nimica nu-i mai lesne decât 11 ca să creezi mii de planuri şi mii de căi pentruunul ş' acelaşi scop, căi şi planuri cari de 12 cari mai înflorite şi mai frumoase. Dar de ce? O idee trebuie să se realize înmodul 13 care nu permite posibilitatea de-a putea fi şi altfel, ci aşa şi numai aşa.1. după vede şters 2. din contra supraintercalat 3. după fie şters 4. după d[in] şters 5. după ideea şters 6. după o [cauză]şters 7. urmează o linie care desparte restul textului de ceea ce s-a scris până acum 8. după ideea şters 9. urmează un inexplicabil
371(?) şi apoi o nouă linie despărţitoare 10. asupra sa (iniţial: lui) însuşi supraintercalat 11. supraintercalat 12. supraintercalat 13.după într-un şters[„CU TOT PRINCIPIUL VECHI..."]2255182 rCu lot principiul vechi şi venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuşi fondatorii păciiuniversale acomodează tezele lor câştigate prin abstracţiune oricărei comunităţi naţionale, ignorează religie, istorie şiobiceiuri şi cugetă de-a topi la un loc Nord şi Sud, Ost şi Vest, Gog şi Magog ca o singură formulă de fraternitate.Daţi-mi voie, astea nu merg astfel.D. Emilio Castelar de es. este un om onorabil, care dă sărutarea fraţească lumei întregi, care are cele mai umanecugetări asupra unei republici universale, inclusiv cea spaniolă, şi care a ţinut asupra acestui obiect vorbiri cari învremea lor făceau fericirea tuturor calătorilor în Indigo până la 56° al lăţimei de nord — însă toate acestea n-au avutmai departe nici un scop.Naţiunea spaniolă merge spre pieirea ei cu toate aceste vorbiri frumoase. Introducerea republicei şi a sistemuluide înfrăţire european sau universal ar însemna în Spania începutul sfârşitului , căci fără asalturi de palat, fără dărâmarede statui şi împuşcături pe uliţi, libertatea, egalitatea şi fraternitatea nu pot dura acolo şes[e] săptămâni .În Francia vedem de un secol tendinţa întotdeauna vană de a funda şi întări o stare de libertate.Acum a venitatât de departe, că un regim nu se mai susţine decât prin intimidarea cu o stare de asediu permanentă. Partidele aşteaptăprima ocazie de a se rupe reciproc şi de a ridica drept lege supremă voinţa unei minorităţi care ar învinge în lupta destradă.Duc acestea toate la o pace universală?…………………………………………Dacă domnii internaţionali, în loc de a se lăsa purtaţi de spiritul timpului ar avea bunătatea de a atinge pământulcu picioarele şi ar ajuta pionirilor germani ai progresului de a duce mai departe panerul cu cele câştigate de ei, poate căîn cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrăţirea iluzorie a unor naţiuniegal îndreptăţite (aşa ceva nici esistă, ci domnia unei naţiuni cu civilitatea şi limba ei).Dar numai ca* naţiune va realiza această operă care, fără de a-şi îndrepta anume intenţia într' acolo , va şti săcultive progresul pe toate terenurile şi să li asigureze rezultatele lor. Conştiinţa morală şi puterea spirituală şi fizică,care numai în alianţă cu această conştiinţă sunt puternice, îi garantează succesul. Însă pe această cale nu s-a făcut decâtcâteva scări şi ţinta este departe, abia văzută. Nimeni nu pune această ţintă, ea se ajunge prin puterea faptelorcomplinite. Acesta-i caracterul unei dezvoltări sănătoase şi numai sistematicii îşi pun ţinte şi vor să ajungă la ceva şifac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată.DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ»NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII2257Reuniunea academică din Viena „România Jună", care are de scop: 1) perfecţionarea 225 r reciprocă a membrilorsăi pe teren literar - naţional , 2) dezvoltarea şi alimentarea 1 spiritului soţial, îşi alese în 2 şedinţa din... noiemvriebiuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ţine de direcţia 3 literară 4societăţii Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales 5 declară 6 că nu va putea şedea alături cu mine din cauză dedivergenţă a principiilor. Repet că asta a fost pretestul, cauza adevărată a declaraţiunii d-sale nu merită de a fi adusă
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
- Page 354 and 355: 354dobîndă.Unii ţărani erau vec
- Page 356 and 357: 356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAR
- Page 358 and 359: 358parapete , de care n-aveau cuno
- Page 360 and 361: 360SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARI
- Page 362: 362Viena-n 4 mart 870Domnilor şi f
- Page 365 and 366: 365datoria cea mare a statului, car
- Page 367 and 368: 367Deficit lîngă deficit, împrum
- Page 369: 369mîncaţi.______________________
- Page 373 and 374: 373diverginţei spirituale 34 dintr
- Page 375 and 376: 375[sitoare ] succesiv şterse 25.s
- Page 377 and 378: 377că acum n-ar trebui decât cons
- Page 379 and 380: 379literă ştearsă 7. după o lit
- Page 381 and 382: 381răsturna domnii 72 . Vodă, adi
- Page 383 and 384: 383urmează ţărei * şters 58. de
- Page 385 and 386: 385făţarnicu[l]* Dnei de rămas n
- Page 387 and 388: 38722888r30.29 Moravathal grosse Sc
- Page 389 and 390: 389respins de artilerie, azi dimine
- Page 391 and 392: 391democratică. Stil limpede, ton
- Page 393 and 394: 393postulanţi şi cumularzi pe spa
- Page 395 and 396: 395[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE..
- Page 397 and 398: 397austriece ***, Grecia, mici conc
- Page 399 and 400: 3992257187 rA treia figură e aceea
- Page 401 and 402: 4016pe umeri.Pe fruntea [lui] 9 str
- Page 403 and 404: 403binele comun: voi fiţi surorile
- Page 405 and 406: 405până la mănăstire, se înăl
- Page 407 and 408: 407provincii. Pentru variaţie, în
- Page 409 and 410: 409A.S. Marele Duce Constantin Necu
- Page 411 and 412: 411Amin.[9 iunie 1876]PENTRU COMEDI
- Page 413 and 414: 413mente a fost dăruită Academiei
- Page 415 and 416: 415TÂLCUIRE BISERICEASCĂA OBICEIU
- Page 417 and 418: 417SCRIPT TIBETANÎntre odoarele pr
- Page 419 and 420: 41949. Ibrăileanu, G., Evoluţia s
371(?) şi apoi o nouă linie despărţitoare 10. asupra sa (iniţial: lui) însuşi supraintercalat 11. supraintercalat 12. supraintercalat 13.după într-un şters[„CU TOT PRINCIPIUL VECHI..."]2255182 rCu lot principiul vechi şi venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuşi fondatorii păciiuniversale acomodează tezele lor câştigate prin abstracţiune oricărei comunităţi naţionale, ignorează religie, istorie şiobiceiuri şi cugetă de-a topi la un loc Nord şi Sud, Ost şi Vest, Gog şi Magog ca o singură formulă de fraternitate.Daţi-mi voie, astea nu merg astfel.D. Emilio Castelar de es. este un om onorabil, care dă sărutarea fraţească lumei întregi, care are cele mai umanecugetări asupra unei republici universale, inclusiv cea spaniolă, şi care a ţinut asupra acestui obiect vorbiri cari învremea lor făceau fericirea tuturor calătorilor în Indigo până la 56° al lăţimei de nord — însă toate acestea n-au avutmai departe nici un scop.Naţiunea spaniolă merge spre pieirea ei cu toate aceste vorbiri frumoase. Introducerea republicei şi a sistemuluide înfrăţire european sau universal ar însemna în Spania începutul sfârşitului , căci fără asalturi de palat, fără dărâmarede statui şi împuşcături pe uliţi, libertatea, egalitatea şi fraternitatea nu pot dura acolo şes[e] săptămâni .În Francia vedem de un secol tendinţa întotdeauna vană de a funda şi întări o stare de libertate.Acum a venitatât de departe, că un regim nu se mai susţine decât prin intimidarea cu o stare de asediu permanentă. Partidele aşteaptăprima ocazie de a se rupe reciproc şi de a ridica drept lege supremă voinţa unei minorităţi care ar învinge în lupta destradă.Duc acestea toate la o pace universală?…………………………………………Dacă domnii internaţionali, în loc de a se lăsa purtaţi de spiritul timpului ar avea bunătatea de a atinge pământulcu picioarele şi ar ajuta pionirilor germani ai progresului de a duce mai departe panerul cu cele câştigate de ei, poate căîn cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrăţirea iluzorie a unor naţiuniegal îndreptăţite (aşa ceva nici esistă, ci domnia unei naţiuni cu civilitatea şi limba ei).Dar numai ca* naţiune va realiza această operă care, fără de a-şi îndrepta anume intenţia într' acolo , va şti săcultive progresul pe toate terenurile şi să li asigureze rezultatele lor. Conştiinţa morală şi puterea spirituală şi fizică,care numai în alianţă cu această conştiinţă sunt puternice, îi garantează succesul. Însă pe această cale nu s-a făcut decâtcâteva scări şi ţinta este departe, abia văzută. Nimeni nu pune această ţintă, ea se ajunge prin puterea faptelorcomplinite. Acesta-i caracterul unei dez<strong>vol</strong>tări sănătoase şi numai sistematicii îşi pun ţinte şi vor să ajungă la ceva şifac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată.DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ»NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII2257Reuniunea academică din Viena „România Jună", care are de scop: 1) perfecţionarea 225 r reciprocă a membrilorsăi pe teren literar - naţional , 2) dez<strong>vol</strong>tarea şi alimentarea 1 spiritului soţial, îşi alese în 2 şedinţa din... noiemvriebiuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că unul din biurou (subsemnatul) se ţine de direcţia 3 literară 4societăţii Junimea (Maiorescu), d-nul prezident ales 5 declară 6 că nu va putea şedea alături cu mine din cauză dedivergenţă a principiilor. Repet că asta a fost pretestul, cauza adevărată a declaraţiunii d-sale nu merită de a fi adusă