Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

367Deficit lîngă deficit, împrumut lîngă împrumut, dătorie lîngă dătorie, gaură lîngă gaură, pînă ce finanţeleRomâniei nu vor fi curînd decît o gaură mare. Aviz 16 onor. ministeriu de ga ... de 17 finanţe! Aviz mandatarilor ţărei!Trei moduri sînt de-a rezolva o cestiune 18 .Cel întîi e că vezi lucrurile, surîzi amar, te îndoieşti ... dar stai la îndoială şi nu mergi mai departe. Scepticism.Cel de-al doilea e că vezi 19 răul, îţi sfărmi capăţîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive şi nu imaginare,iluzorii 20 , îşi scurtezi din plapomă binişor şi te-ntinzi numai pe cît ţi-ai scurtat-o ... devii onest şi econom. Pozitivism! ||Al treilea e că: văzînd răul, surîzi cu nobleţe şi dispreţ şi-ţi zici în minte: Ţara 49 v e bogată, ţara va plăti ...Timpul va şterge şi urmele. Optimism!Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi şi cel de al treilea sînt cele obicinuite în România, celde al doilea e cel obicinuit prin alte locuri a 21 lumei, mai 22 cuminţi.Atît scepticul cît şi optimistul se opresc la îndoială însăşi şi nu merg mai departe. Unul ştie [răul] şi cată lîngă el23, altul [îl] ştie şi sare cu ochii închişi peste el 24 . Dar nevrînd a şti de rău şi ig[no]rîndu-l, el totuşi esistă. El ar esistachiar dacă nu l-ar şti nimeni, ar esista şi, ca tot ce-i rău, ar creşte şi s-ar mări progresiv pînă ce 25 s-ar fini cu ruinastatului român. Să ne esplicăm.Azi sînt în România atîţia amploiaţi încît ai putea să împli cu ei două generaţiuni, nu una. Jumătate din aceştioameni cari 26 zgîrie la hîrtie ar putea să zgîrie brînză şi să cîntărească la măsline or să facă cizme şi haine. Cîte braţe s-aluat meseriei, cîte comerciului, ba cine ştii cîte artei şi literaturei! Daca Gr. Alexandrescu n-ar fi fost toată viaţa luiamploiat ar fi devenit 27 unul din cel întîi literaţi ai Orientului. Ci aşa: toate puterile sufleteşti ale generaţiunei sîntabsorbite de lupte de partide, şi la rîndul lor toate partidele nu sînt decît amploiaţi 28 ; pe de-o parte cei activi, pe de altacei destituiţi. Aceştia se ceartă pe ţara cea de jaf. Modul cum se ceartă o numesc cu toţii presă. Ce 29 fizionomie aredrăguţa ceea de presă, despre aceea cititorul va fi avut bunăvoinţa de-a se informa din articolul meu intitulat: Limba în30ziarele din 31 România liberă. ||50 vÎncă un rău au oamenii din România : înainte 32 voia fiecare să fie domn, azi vrea fiecare să fie ministru.De nu fiecare, totuşi aş vrea să am atâtea monede de-un ban pe câţi i-am surprins cu vorba asta asupra visurilor lor celormai fericite.1. cifra şi subtitlul indică intenţia de a face un diptic sau poate chiar o suită de ,,articoli nepoliticoŞi ", dintre care n-a fostscris sau nu s-a păstrat decât acesta (dacă cineva nu vrea să considere că întreaga publicistică politică eminesciană, privită dinperspectiva ei polemică, ar fi putut fi subsumată, în însuşi spiritul autorului, acestui titlu); în ce priveşte subtitlul (sens în dreaptatitlului, de care îl desparte o bară verticală) vezi infra p. 792) 2.după Domnu[l] şters 3.după astfel şters 4.supraintercalat după sau *şters 5. după şti şters 6. deasupra lui conduse şters 7.supraintercalat 8.în manuscris: respecti 9.supraintercalat 10.după D-ta insulţinaţia şters 11. fiecare din ele supraintercalat 12. după o fracţiune şters 13. supraintercalat 14. după m[izerie ] şters 15. aici poate fiidealmente integrat următorul fragment răzleţ de pe 5r : Dar finanţele României se ruină? Cui ce-i pasă. Nu-i inteligenţă cât de micăîn România să nu se fi hrănit o dată cel puţin în viaţa lui din banii publici 16.supraintercalat 17.după prşters: poate fi pr [oşti] aşa cum ga de mai înainte poate fi gă [găuţi ] 18. urmează în continuarea aceluiaşi rând , Cel întâi şters 19.după le şters şi înainte de răul supraintercalat 20. calculezi cu cifre pozitive şi nu imaginare, iluzorii supraintercalat 21. corectat dinal 22.deasupra lui celei şters (redactarea iniţială era: pe alte locuri, a lumei celei cuminţi) 23. şi cată lângă el supraintercalat 24. şisare cu ochii închişi peste el supraintercalat: Eminescu a scris întâi : Unul ştie, dar nu vrea să ştie, altul ştie dar ignorează (în sensulde „nu vrea să-l ia în consideraţie" ), apoi, supraintercalând şi cată lângă el respectiv şi sare cu ochii închişi peste el, a renunţatimplicit la dar nu vrea să ştie respectiv dar sare cu ochii închişi peste el, care nu mai pot fi menţinute în text chiar dacă el a omis să leşteargă; de altfel fraza următoare, reluând ideile prin sinonimele lor abandonate, limpezeşte ideea şi câştigă în forţă 25. până cedeasupra lui şi şters 26. după ar putea şters 27. deasupra lui fost şters 28. după pe [de-o parte] şters 29. după Cum [este] şters 30.iniţial: din 31. supraintercalat 32. după fiecare din ei vrea să fie ministru (înainte : domn) ştersSTUDII ASUPRA PRONUNŢIEI 1225754 rCum să ne esplicăm atunci unitatea de limbă a poporului nostru de vom permite cumcă el a fost adus dindiferite colţuri ale lumei romane? Abaterile de la unitatea limbei noastre se găsesc numai pe locuri unde se pot dovediurmele unor elemente quasi străine (Şcheii de lângă Braşov şi cei de lângă Sibiiu). ||