Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

364nume obscur poate acoperi un geniu, cum purpura unui nume regal poate investi pe-un idiot.Cine conspira dar contra legii fundamentale a ,,României" acela e mai conspirator 66 v decât cel care conspirăcontra numelui, a hainei, pentru că acea haină e strâmtă şi noi vrem să-i croim tot 4 acestei societăţi o haină mai largă, încare să-ncapă toată lumea românească 5 din Viena.1. supraintercalat 2. supraintercalat 3. supraintercalat deasupra unei virgule pe care o anulează 4. după una şters 5.după no[astră] şters.[„DOMNULUI PRODAN I-E CIUDĂ..."]225766 vD[omn]nul[ui] Prodan [i]-e ciudă 1 , cumcă, după cum spune, un oaspe ar fi tras pe cineva de roc pentru ca săvoteze contra. Daca l-ar fi tras [de] limbă, mai zic şi eu, ar fi avut dreptate d-nul Prodan, dar eu cred că a trage de roc pecineva cînd apelul e nominal nu < cred că > însemnează a influinţa asupra conştiinţei lui.Sînt om ciudat eu cînd nu voi să confund haina cu fiinţa şi poalele rocului cu conştiinţa, nu-i aşa?Apoi, domnilor, dacă-i vorba de dat afară, azi nu va plac oaspeţii ce ne onorează cu prezenţa lor, mîne poate cănu vă vom plăcea noi, membrii minori-sau maiorităţei (că nu se ştie) şi veţi avea poate poftă să ne daţi şi pe noi afară ...mijloace puţin parlamentare şi puţin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sînt cele juste şi ale noastre celefalse.I. în manuscris: D-nul Prodan .................... apoi, de la cap, D-nia lui e ciudă etc., urmă a intenţiei de a adăuga ulterior cevacu privire la Prodan.EDUCAŢIUNE ŞI CULTURĂ225730 rDe maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sînt prea barbari pentru de-a ne putea înghiţi. Ei sînt ca piatra ceapasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuşi soarelui, el ne-ar fi absorbit şi ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale, razesplendide însă solare. Daca germanismul ar fi pătruns cu dulceaţa luminelor, nu cu asprimea dominărei în valurilepoporului, noi pînă azi eram poate germani, căci 1 farmecul culturei e cel mai mare farmec. Dar te pomeneşti că întrenoi şi cultura germană se pune piatra cea brută şi scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi cu greu, numai că noinu ne vom da îndărăt, pentru că nu putem. Impenetrabilitatea corpului fizic nu permite ca în unul şi acelaşi loc să steadouă corpuri deodată; ce minune dar daca impenetrabilitatea corpului noastru moral nu cedează nici un 2 atom al fiinţeisale corpului străin ce apasă asupră-ni? Noi avem toţi cauza de-a mulţumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-audeşteptat ca şi cum ai deştepta pe-un om ce doarme lîngă o prăpastie c-o lovitură de cnută.Dar să venim la obiectul nostru.E multă diferinţă între educaţiune şi cultură. Aşa d.e. educaţiunea străină implică spirit străin — cultura străinăba. Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii. Educaţiunea are a cultiva inima şi moravurile,cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter şi moravuri bune, poate să fie c-un cercrestrîns de cunoştinţe, pe cînd, din contra, cultura, cunoştinţele cele mai vaste pot să 30 v fie coprinse de un || om fărăcaracter, imoral 3 , fără inimă.Cultura străină ca atare nu poate strica 4 pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi dejaformate; educaţiunea, creşterea cade însă în periodul acela al vieţei omeneşti cînd inima neformată încă a omuluiseamănă unei bucăţi de ceară în care poţi imprima ce vrei. Cînd inima cu vîrsta se-mpietreşte, atunci n-o mai poţiîndrăpta, o poţi numai rumpe.De aceea ne temeam mai mult de şcoalele populare maghiare decît de Dieta lor, de miniştrii lor, de honvezii lor.Dieta, miniştrii şi honvezii se duc, omul rămîne. Pe acest om ce rămîne voiam a-l şti asigurat; şi el e asigurat prin