Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Share Embed Flag
Download ePaper

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
12.07.2015 Views

358parapete , de care n-aveau cunoştinţa. Aici împotrivirea a fost mare şi trupele noastre primiră ordin de a se retrage.Retragerea s-a îndeplinit în cea mai bună ordine.Pierderile ce avem sînt: morţi 50, răniţi 200, între cari 5 ofiţeri şi un locotenent-colonel.Acest atac s-a făcut de trupele din diviziunea a patra, compuse aproape numai din moldoveni.Spiritul oştirii este escelent; ea suferea de ordinul de retragere şi cerea să reînceapă lupta avînd deplinăîncredere că de astădată, cunoscînd mai bine culcuşul vrăjmaşului, îl va îngenunchea. Nu credem de prisos a aminti căaceastă divizie a patra este aceea care au luat cu asalt reduta Griviţa. Şi, dacă accentuăm că sînt numai moldoveni în ea,o facem pentru că ziarele din Bucureşti par a ignora cu totul această împrejurare.Tot în privirea acestei lupte A.S.I. Marele Duce Nicolaie telegrafiază următoarele:La 7 octombrie sara reduta în acea zi fusese luată cu asalt de cătră români, a fost reluată apoi de cătră turci. În această luptăromânii au pierdut 130 de soldaţi şi cinci ofiţeri. Amănuntele asupra acestei lupte lipsesc încă.[12 octombrie 1877]DIVIZIA A PATRADivizia care au fost mai mult mestecată în luptele de pîn-acuma de la Plevna este cea a patra, compusă în ceamai mare parte din moldoveni. Am însemnat aceasta în revista noastră internă, pentru a atrage şi mai mult privirilepublicului asupra răniţilor ce vor fi a se îngriji. Se zice chiar — deşi dorim ca această ştire să nu se confirme — căaceastă vitează divizie este atît de slăbită prin luptele continue, încît de acum înainte va rămînea în rezervă.[12 octombrie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„I.P.S.S. MITROPOLITUL ROMÂNILOR..."]I.P.S.S. Mitropolitul românilor gr. or. din Transilvania şi Ungaria a publicat următorul circular 1 , care e pentrunoi un semn că guvernul maghiar caută pretexte pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale.1V. infra, p. 786.[16 octombrie 1877]NOTIŢĂ BIOGRAFICĂ[„ZIARELE DIN BUCUREŞTI..."]Ziarele din Bucureşti aduc ştirea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun alromânilor ardeleni a căror revoluţie au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecînd în urmă în România a editat,,Tezaurul de monumente istorice", un arhiv în care-a reprodus scrieri relative la istoria românilor. În ,,RevistaCarpaţilor" au publicat cîteva acte din corespondenţa ţinută în limba latinească între Petru Voivod Rareş DomnulMoldovei şi Ioachim, electorul de Brandenburg. Aceste acte răposatul le-au fost extras din arhiva de la Berlin. Cîtdespre politică ... au făcut-o şi el cum o face oricine la noi; dar ... de mortuis nil nisi bene.

359[16 octombrie 1877]SCORNIRILE «TELEGRAFULUI» DIN BUCUREŞTIÎn primul său Bucureşti de la 17 curent „Telegraful", comparînd presa conservatorilor cu păserile cobitoare,ajunge la concluzia că această presă voieşte a introduce ură între moldoveni şi munteni. Aceste aiurări, a cărorîndreptăţire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă foarte nepăsători dacă „Telegraful" n-ar fi binevoit a insinua aceleaşiintenţii monstruoase şi ,,Curierului de Iaşi", pe care are naivitatea a-l numi organul d-lui Maiorescu.D. Maiorescu este într-adevăr un prozator bun şi cu judecată, ale cărui idei literare le împărtăşesc astăzi însuşicontrarii săi politici (vezi de ex. ,,România liberă" şi noul curent în Academie), dar de aici nu urmează de loc că foaianoastră ar fi organul d-sale. Drept dovadă despre netemeinicia aserţiunii „Telegrafului" redactorii lui n-ar avea decît sădeschidă ,,Curierul de Iaşi" şi să vadă că, oridecîteori am vorbit de o lucrare bună pe terenul literar, am abstrasîntotdeauna de la rolul politic al autorilor. Observarea pe care ne-o impută „Telegraful" e că am pomenit că divizia apatra, cea amestecată mai mult în luptele de la Plevna, e compusă aproape numai din moldoveni. Aceasta am făcut-opentru că ziarele bucureştene, atît liberale cît şi conservatoare fără deosebire, ignorează acest adevăr şi pare c-ar luamai bine foc în gură decît să spuie anume că moldovenii se poartă escelent pe cîmpul de război. Deci tocmai ziare deteapa „Telegrafului", prin păcatul reticenţei, bagă ură între moldoveni şi munteni, nu noi, care dăm fiecăruia ce-i a lui.Oare un jurnal oficial n-are voie să zică că moldovenii se bat bine? Şi oare, dacă chiar ziare străine laudă pe oşteniimoldoveni, atunci, dacă-i lăudăm şi noi, sîntem poate separatişti? Sau e o crimă în ochii ,,Telegrafului" de-a rostinumele Moldovei?Noi, din contra, credem a ne putea făli cu împrejurarea de-a fi români din Moldova, cu calităţile şi scăderilenoastre, cum ne-au făcut Dumnezeu. Dacă pieliţa redactorilor „Telegrafului" e mai smadă decît a noastră şi originea aşade neaoşă încît n-au dreptul de a se numi nici moldoveni, nici munteni, ni se pare că nu noi sîntem de învinovăţit pentruaceasta. Sînt şi la noi şi cam pretutindeni asemenea isteţi, cari cred că tot ce zboară se mănîncă; noi mai facem şideosebiri şi nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, dupăplac.În fine, puindu-ne în paralelă cu ,,Neue fr. Presse", ,,Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pînacuma.Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentrunefericirea nu numai a noastră, dar a imperiului vecin chiar, acela va înţelege că insinuarea, dacă n-ar veni de laredacţia „Telegrafului", ar fi pentru noi cea mai gravă insultă. Căci acel organ este cel de căpetenie care-n Austria chiarvîră ură între deosebitele naţionalităţi şi le sumuţă una asupra alteia, acel ziar este deopotrivă stricăcios germanilor caşi celorlalţi, el propagă idei care fac cu neputinţă dezvoltarea economică sănătoasă şi liniştea politică între popoară şi eredijat de oameni cari nu sînt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanţi cutezători, ca şi unii redactori dinBucureşti, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sînt în stare să atingă şi să zădărască simţirile cele mai sfinte pe care leare un om sau un popor.În fine e cu totul de prisos a mai discuta, căci ceea ce am zis noi e pe deplin adevărat. Divizia a patra s-au purtatescelent, au avut pierderi simţitoare şi e azi în rezervă. N-am zis nici mai mult nici mai puţin, ci am împărtăşit neted ofaptă care interesează în gradul cel mai mare provincia noastră în genere, Iaşii îndeosebi, căci în acea divizie sînt şioştenii din judeţul şi oraşul nostru. Dacă adevărul neted şi fără încunjur supără pe unele ziare bizantine şi învechite înminciuni şi apucături din Bucureşti nu e vina noastră. Adevăr şi mîntuire sînt în ochii noştri identice, şi acest izvorcurat nu poate supăra decît pe răi şi pe netrebnici.[21 octombrie 1877]

358parapete , de care n-aveau cunoştinţa. Aici împotrivirea a fost mare şi trupele noastre primiră ordin de a se retrage.Retragerea s-a îndeplinit în cea mai bună ordine.Pierderile ce avem sînt: morţi 50, răniţi 200, între cari 5 ofiţeri şi un locotenent-colonel.Acest atac s-a făcut de trupele din diviziunea a patra, compuse aproape numai din moldoveni.Spiritul oştirii este escelent; ea suferea de ordinul de retragere şi cerea să reînceapă lupta avînd deplinăîncredere că de astădată, cunoscînd mai bine culcuşul vrăjmaşului, îl va îngenunchea. Nu credem de prisos a aminti căaceastă divizie a patra este aceea care au luat cu asalt reduta Griviţa. Şi, dacă accentuăm că sînt numai moldoveni în ea,o facem pentru că ziarele din Bucureşti par a ignora cu totul această împrejurare.Tot în privirea acestei lupte A.S.I. Marele Duce Nicolaie telegrafiază următoarele:La 7 octombrie sara reduta în acea zi fusese luată cu asalt de cătră români, a fost reluată apoi de cătră turci. În această luptăromânii au pierdut 130 de soldaţi şi cinci ofiţeri. Amănuntele asupra acestei lupte lipsesc încă.[12 octombrie 1877]DIVIZIA A PATRADivizia care au fost mai mult mestecată în luptele de pîn-acuma de la Plevna este cea a patra, compusă în ceamai mare parte din moldoveni. Am însemnat aceasta în revista noastră internă, pentru a atrage şi mai mult privirilepublicului asupra răniţilor ce vor fi a se îngriji. Se zice chiar — deşi dorim ca această ştire să nu se confirme — căaceastă vitează divizie este atît de slăbită prin luptele continue, încît de acum înainte va rămînea în rezervă.[12 octombrie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„I.P.S.S. MITROPOLITUL ROMÂNILOR..."]I.P.S.S. Mitropolitul românilor gr. or. din Transilvania şi Ungaria a publicat următorul circular 1 , care e pentrunoi un semn că guvernul maghiar caută pretexte pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale.1V. infra, p. 786.[16 octombrie 1877]NOTIŢĂ BIOGRAFICĂ[„ZIARELE DIN BUCUREŞTI..."]Ziarele din Bucureşti aduc ştirea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun alromânilor ardeleni a căror re<strong>vol</strong>uţie au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecînd în urmă în România a editat,,Tezaurul de monumente istorice", un arhiv în care-a reprodus scrieri relative la istoria românilor. În ,,RevistaCarpaţilor" au publicat cîteva acte din corespondenţa ţinută în limba latinească între Petru Voivod Rareş DomnulMoldovei şi Ioachim, electorul de Brandenburg. Aceste acte răposatul le-au fost extras din arhiva de la Berlin. Cîtdespre politică ... au făcut-o şi el cum o face oricine la noi; dar ... de mortuis nil nisi bene.

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!