Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

357priincios de a interveni: pentru că iarna ofensiva turcească dinspre Novi Bazar sau Seraievo mai că nu-i cu putinţă sau eprea uşor de impiedecat, pe cînd, din contra, împresurarea Vidinului de cătră sîrbi, uniţi cu detaşamente române, esteuna din operaţiile cele mai uşoare.Schimbarea în comanda supremă turcească au fost urmată de trimiterea părţii cei mai mari din garnizoanaVarnei şi Şumlei la armata de operaţie, încît aceasta s-au sporit cu cel puţin 20.000 de oameni.La Plevna situaţia e neschimbată. Ruşii imitează pe români şi caută a se apropia prin şanţuri de întăririle turceşti.Apoi, de la sosirea generalului Totleben, s-au început la sud-ost de Plevna lucrări de pămînt în stil mare. S-aşteaptănumai ca românii să ieie reduta cea mare a Griviţei (Osman) pentru a păşi la lucrările generale de împresurare. Înaceeaşi vreme s-au sporit cordonul de impresurare dindărătul Plevnei. Vodă Carol voia chiar să ocupe în Telis, cu15.000 de oameni, o poziţie şănţuită şi să puie o stavilă intre Plevna şi ajutoarele ce vin din Orhanie. Dar părerea sa n-au fost primită, ci ruşii s-au mărginit a spori corpul generalilor Krilof şi Loscauf* cu cîteva batalioane de tiraliori şicîteva baterii călări.Despre poziţia armatei turceşti de ost nu se ştie absolut nimic. Ea pare a-şi schimba poziţiile, căci ruşii aupierdut în mai multe puncte atingerea cu ea. Nu vom fi însă mult în nesiguranţă asupra mişcărilor lui Suleiman Paşa.„Gazeta de Frankfurt " asigură că generalul Totleben nici n-are de gând a goni pe Ghazi-osman Paşa din Plevna.Scopul său e de a-l pune pe Osman în neputinţă de-a se mai lupta, de-a se mai ivi şi a doua oară dinaintea ruşilor înBalcani şi de a le cauza pierderi. Dacă Totleben va izbuti până la capătul lui mai anul viitor să facă pe Osman săcapituleze , atunci pierderea de vreme nu e de loc nefolositoare . Despre un atac cu asalt, cum îl prezic ziarele române,nu poate fi vorba, dintr-o cauză foarte simplă. Prin ploile din urmă pământul lutos s-au inmuiet , încăt înaintareatrupelor de atac ar fi aşa de înceată că pierderile ei în drum ar răpi toată probabilitatea succesului. Deocamdată lucrărilefortificatorii ale armatei dimprejurul Plevnei au de scop a asigura propriile poziţii în contra unei agresiuni turceştidinlăuntrul Plevnei.Altfel se vede că Osman judecă pe deplin mărimea pericolului ce se naşte pentru întăririle sale prin lucrările deapropiare ale românilor, esecutate cu hârleţul Linnemann . Reduta Osman (partea din întărirea Griviţei care se află încăîn mânile turcilor) fiind periclitată, Osman au retras din ea tunurile, încât în lagărul turcesc se crede că ar fi subminată .În momentul ce românii s-ar pune în posesiunea redutei e prea cu putinţă ca ea să sară în aer.La 2 şi 3 (14 şi 15 oct. st. n.) au avut loc bătălia hotărâtoare de la Kars între ruşi şi turci. Decursul general aloperaţiilor au fost următorul: Colona de încungiur al generalului Lazarev au ocupat la 2 octomvrie înălţimile de laOrlok , au gonit trupele turceşti de acolo şi le-au împins spre Kars şi Wisinköi .Fiindcă prin această mişcare o parte a armatei turceşti era incunjurată deja, de aceea ruşii au hotărît ca a doua zi,la 3 oct., să pornească un atac general în contra poziţiei lui Mouktar Paşa. Cheia sa înaintea frontului îl forma dealulintărit Avliar . Dimineaţa la 6 ore ruşii au început atacul general, după ce l-au pregătit mai întâi printr-un precis foc deartilerie. Pe la amiazăzi generalul Heimann atăcă dealul Avliar cu regimentele Erivan, Gruzia , Piatigorsk şi cu unbatalion de tiraliori. După o luptă strălucită, Heimann a luat dealul. Prin ocuparea acestei poziţii armata lui MouktarPaşa era ruptă în două. O parte a armatei turceşti care apucă spre Kars au fost atacată în flanc de trupele generaluluiLazaref şi urmărită de trupele generalului Heimann, încât pe la 5 ore această parte era bătută şi risipită cu totul,pierzând o mulţime de morţi, mai multe mii de prizonieri şi patru tunuri.În aceeaşi vreme trei divizii turceşti rămase la flancul drept au fost respinse din poziţiile lor de la Aladja , careerau inconjurate cu totul, şi, după pierderi enorme, au fost silite să se predea la 8 ore sara. Mulţi prizonieri, 7 paşi şi32 de tunuri cu o mulţime de material de războiu au căzut în mânile ruşilor. Mouktar Paşa au fugit în Kars.Pierderile ruşilor sunt relativ mici.[9 octombrie 1877][„ATACUL S-A ÎNCEPUT VINERI..."]Atacul s-a început vineri, pe la 12 oare ziua, în contra şanţurilor redutei Bukova .Şanţurile au fost luate la primul asalt şi sara s-a dat asalt chiar la redută .Primul rând de parapete al redutei a căzut asemene în mânele românilor; ei însă au dat peste al doilea rând de