Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAREA..."]Despre intrarea maghiarilor la Cloşani circulă o mulţime de versiuni. În Transilvania se răspîndise ştirea că ar fifost o încăierare între grănicerii români şi săcui, că 50 dintr-aceşti din urmă au fost împuşcaţi de soldaţii de graniţă şi căbanda au rupt-o după aceea de fugă. „Egyetértés" spune că nişte tineri unguri s-ar fi rămăşit că vreo cîţiva din d-nialor,ivindu-se la margine, or să puie în spaimă România întreagă. Vorbă să fie ! Poftească numai şi vor vedea atuncea de cesoi este spaima noastră. Nu ştim zău dacă vreunul din ,,sperietori" s-ar întoarce neciuruit în fericita Ungarie.Nouă ni se pare că ,,Românul" dă o prea mare importanţă focului de paie din Ungaria. Maghiarul trebuie frecatpentru a deveni om de omenie, prin urmare o asemenea încălcare a teritoriului nostru au împlut pe mulţi din noi debucurie. Dar fiindcă această bucurie nu ne-au fost dată de Dumnezeu, de aceea reproducem spre plăcerea universalăproclamaţia maghiarilor, după traducerea ,,Românului".[7 octombrie 1877]«ROMÂNIA LITERARĂ»Am publicat în alt rînd articolul ,,Kant şi muzica" drept dovadă de temeinicia oamenilor cari îndrăznesc la noi a„face literatură". Deja atunci am spus că un domn semnatN. Rozescu mistificase redacţia „României literare" cu articolul ,,ştiinţa în secolul al douăzecelea". Iată căacum ,,România liberă" ne descoperă şi taina acestei mistificări.[7 octombrie 1877][,,«CORESPONDENŢA POLITICĂ» CUPRINDE..."]„Corespondenţa politică" cuprinde o lămurită dare de samă despre starea lucrurilor dincolo de Dunăre. Oschimbare hotărîtoare — zice ea — mai că nu se poate aştepta înainte de a sosi iarna. Aceasta o zic chiar oameniicompetenţi. O asemenea schimbare în bine ar fi pentru ruşi luarea Plevnei încă înainte de 20 a curentei, pentru turciforsarea liniei Iantrei înainte de capătul lui octomvrie. Nici una din aceste două eventualităţi nu are probabilitate maimare, încît trebuie să ne aşteptăm la prelungirea campaniei în vreme de iarnă. Dar un război care prin sosirea iernei seîmparte în două campanii deosebite cîstigă un caracter cu totul altul. În locul războirii pripite, neastîmpărate şiîndrăzneţe, care era întrucîtva întemeiată prin intenţia de-a mîntui războiul într-o singură campanie, vine astăzi orăzboire mai liniştită, mai luătoare de samă, mai răzgîndită, care nu voieşte să siluiască evenimentele într-o bucată devreme mărginită prin împrejurări climatice, ci le dă timpul trebuitor pentru dezvoltarea lor firească.E aproape sigur că ruşii nu vor mai trece în anul acesta peste Balcani, pentrucă nu mai pot s-o facă; dar e tot atîtde sigur că nu se vor întoarce preste Dunăre înapoi, pentru că nu vor s-o facă şi pentru că turcii nu-i pot sili la aceasta.Toate se reduc deci la întrebarea ce se mai poate cîştiga ostăşeşte în Bulgaria de nord în curgerea capătului toamnei şi aiernii. Dacă pînă la începutul iernei situaţia nu se va schimba nici printr-un atac al ruşilor asupra Plevnei, nici prinagresiunea turcilor asupra liniei Iantrei, atunci comanda rusească rămane să realizeze două operaţii care se pot facetocmai iarna în împrejurări foarte priitoare. Aceste două operaţii sînt: împresurarea Plevnei şi a Rusciucului. Înîmprejurările de faţă e hotărît că întreaga armată rusească va rămanea în Bulgaria şi va continua din răsputeri operaţiileîmprotiva Plevnei şi a Rusciucului cît va ţinea toamna şi iarna.Părerea că Serbia nu va intra în acţiune mai că nu are temei. Tocmai iarna e pentru Serbia momentul cel mai