Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

355de aur, împodobită cu cinci pietre nestimate. Sub crucea coroanei urmau Duhul sfînt, apoi Dumnezeu tatăl, cu dreaptabinecuvîntînd, cu stînga ţiind globul pămîntului, pe cercul de margine al coroanei un rînd de pietre scumpe de jurîmprejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorît cu guler de aur, iar de gît îi atîrna un engolpion din pietre şimărgăritare. Cîmpul portretului era albastru, în dreapta şi în stînga chipului perdele roşii.Am întrebat ce s-au făcut originalul?Călugărul au răspuns ce însuşi auzise.Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopţii , Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întîi încet,apoi tot mai tare şi mai tare.Călugării treziţi din somn se uitară în ograda mănăstirei. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului ce creşteatreptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie şi nemaivăzută. Călugării coborîră într-un şir treptelechiliilor, unul deschise uşa bisericii... în aceea clipă clopotul tăcu şi în biserică era întuneric des. Candelele pemormîntul lui Vodă se stinseră de sine, deşi avuse untdelemn îndestul.A doua zi portretul voevodului Moldovei era atît de mohorît şi de stins, încît pentru păstrarea memoriei lui uncălugăr ce nu ştia zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi.Aprinde-se-vor candelele pe mormînt? Lumina-se-va vechiul portret?[30 septembrie 1877]CONFERENŢĂ [„CONFERINŢA ŢINUTĂ..."]Conferinţa ţinută de d-nii Vasile Alexandri şi Iorgu Vîrnav Liteano în profitul societăţei de binefacere pentruostaşii români răniţi au produs preste una mie lei noi.D. Vasile Alexandri au început prin a arăta că eroii noştri de la Plevna nu sînt mai pe jos decît eroii de la Racovaşi Călugăreni.Care este poetul acela atît de genial, zise d-sa, care să poată descrie în adevăratele sale colori bravura ostaşilor români! Fiecaresoldat cînd ţine arma în mînă coprinde în sine poemul cel mai elocuent. Cetiţi raporturile oamenilor competenţi veniţi de pe cîmpul deluptă şi veţi videa că ostaşul român nu ştie să dea înapoi. Corespondentul ziarului englez Daily News mi-a declarat ca regimenteleromâne fără de nici o exagerare se pot compara cu cele mai brave şi mai bătrîne regimente din armata engleză.După această d-sa, în mijlocul aplauzelor celor mai călduroasă, dădu cetire legendei vizirului Ahmet.D. Vîrnav Liteanu a vorbit despre publicul român; discursul său au fost elegant şi mult aplaudat de auditori.[30 septembrie 1877]ITALIA [„LUCRAREA D-LUI N. DENSUŞEANU..."]Lucrarea d-lui N. Densuşeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre, apăsaţi şi persecutaţideopotrivă atît de creştini cît şi de păgîni, tradusă în limba franceză de d-nul Frédéric Damé şi purtînd titlul, LesRoumains de Sud (Macedonia, Tesalia, Epir, Tracia şi Albania) şi însoţită de o cartă etnografică a fost trimisă şicunoscutului filoromân Juvenal Vegezzi Ruscala, cetăţean de onoare al României.Răspunsul d-lui Vegezzi-Ruscalla, datat Turin 3 oct. e următorul.[5 octombrie 1877]