Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

351[11 septembrie 1877]KANT ŞI MUZICA,,România literară", foaie ce apare o dată pe săptămână în Iaşi, al cărei comitet de redacţiune s-a rămăşit cu niştedomni din străinătate că li va proba că România are literatură şi gust literar, publică în n-rul său din 6 septemvriearticolul pe care-l reproducem mai la vale. Lectorul va vedea că au fost de ajuns ca îndemînaticul mistificator săîntrebuinţeze cîteva cuvinte abstracte pentru ca întreg comitetul să nu-l mai înţeleagă şi să ieie la serios galimatia ceamai colosală din lume. Asemenea oameni, fără ştiinţă de carte şi fără grăunte de judecată firească, vor a dovedi gustulliterar la români, botează cu numele unei reviste a lui Alexandri secăturile lor şi se gerează ca literatori la noi.Deja în n-rul 2 al nouăi „Românii literare" un domn semnat N. Rozescu, au mistificat redacţia toată printr-unarticol intitulat ,,ştiinţa în secolul al XX-lea", dar acel articol, nefiind destul de comic, preferăm reproducerea celui dinn-rul 3.[11 septembrie 1877][„GERMANIA, ZICE..."]Germania, zice „Deutsche Zeitung", este hotărîtă a reprezenta programa Rusiei în chestiunea emancipăreicreştinilor bulgari şi bosniaci pînă la limita autonomiei. Ea va face tot posibilul pentru ca Dardanelele să se deschidăliberei navigaţiuni şi pentru a să asigura libertatea Dunărei prin garanţii pozitive. Va propune neutralizarea eventuală aDunărei şi punerea gurelor Dunărei sub scutul României libere şi independente. În acelaşi timp ea va recunoaşteAustro-Ungariei misiunea de protectoare (?) a Principatelor în ceea ce priveşte apărarea liberei navigaţiuni pe Dunăre.[14 septembrie 1877][,,«PESTI NAPLÓ» PRIMEŞTE..."],,Pesti Naplo" primeşte o telegramă de la corespondentul său de pe cîmpul de război după care ţareveci a priimitun ajutor de 53 mii oameni, astfel că astăzi moştenitorul tronului dispune de o armată de una sută zece mii oameni şipatru sute tunuri, cu cari va începe, zilele acestea, atacul.Din Gornii-Studen se vesteşte sub data de 10/22 septemvrie că la 17 curent, în timpul nopţii, nişte sentineleruseşti, descoperind nişte turci cari înaintau în tăcere, ordin fu dat tirailorilor de a-i lăsa să se apropie la 50 paşi şi de aface foc. O puternică descărcătură puse pe fugă pe inimic. După două nouă şi inutile atacuri turcii se retraseră cătrenouă ore de dimineaţă. Opt alte atacuri, dar mai slabe, au fost în acelaşi timp îndreptate spre centrul ruşilor.Dar atacul cel mai înverşunat avu loc contra fortului St. Nicolaie; el dură de la 3 oare de dimineaţă pînă laamiazi. Nişte mase de turci escaladară stîncele.Două companii ruseşti, fortificîndu-se cu ajutorul gabioanelor, îi respinseră. Cu toată canonada şi o vieîmpuşcătură, turcii se mănţinură pe stîncă. La şase ore de dimineaţă ei ridicară pavilionul alb, ornat cu semiluna roşie.Ruşii încetară focul.În fine, spre amiazi, două companii din regimentul de Jitomir şi o altă companie din regimentul Volhynierespinseră pe turci de pe o stîncă. Toată partea meridională era acoperită cu cadavre turceşti.Colonelul Tiajchnikov ce comanda coloana de atac fiind rănit, prinţul Hilkow [î]l înlocui. A patra baterie, a 14-abrigadă a colonelului Hoffman, prima baterie a prinţului Mestchersky se distinseră mai ales în această afacere. Prinţul