Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

346luptătorilor, este o cifră destul de mare.[19 august 1877]AUSTRO-UNGARIA [„CA SĂ SE VADĂ CUM..."]Ca să se vadă cum gospodăresc fraţii maghiari cu naţionalităţile vom cita numele cărţilor româneşti oprite a seîntrebuinţa în şcolile de pe teritoriul fericitului regat al Sf. Ştefan:Vasiliu Petri: „Elementar sau ABCDAR pentru şcoalele româneşti". Compus după principiele scriptolegiei pure. Sibiiu, 1874.Aron Pumnul: ,,Lepturar românesc". Viena, 1862—1865.G. Vlădescu: „Elemente de geografie pentru clasele II şi a III primare". Ed. a treisprezecea. Bucureşti, 1868.M. Michăescu: ,,Elemente de geografie, fizică şi politică." etc. Ed. treia. Bucureşti, 1873.Treb. Laurian: ,,Istoria românilor, din tim[pu]rile cele mai vechi pînă în zilele noastre". Bucureşti, 1873.Treb. Laurian: ,,Atlante geografic, după Bonnefont" etc., adoptat pentru şcoalele române din ordineaM.S. Carol I, domnul românilor. Paris şi Bucureşti, 1868. Silviu Selagian: ,,Manual de geografie pentru tinerimea română".Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: ,,Istoria patriei pentru şcoalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobareacomisiunei şcolare arhidiecezane. I. V. Russu, ,,Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi şcoalele populareromâne". Sibiu, 1865.Meletie Dreghici; ,,Istoria Ungariei în compediu". Timişoara, 1874.Dimitrie Vîrna, „Geografia ţărilor de sub coroana Ungariei" etc. Sibiu, 1875.Visarion Roman; ,,Carte de lectură românească pentru şcoalele române". Sibiu, 1873.Ştefan Pop: „Legendar şi eserciţie de limbă pentru clasa a II-a a şcoalelor poporale". Blasiu, 1872.Ioan Tuducescu: ,,Istoria românilor. Manual didactic pentru şcoalele poporale române". Arad, la ŞtefanGyulai, 1876.Preste tot au fost oprite a se întrebuinţa treizeci şi opt de cărţi, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii,şi anume cărţi germane, române, sîrbeşti, slovace şi croate. Între cărţile româneşti vedem figurînd chiar ,,cartea delectură a lui Pumnul", aprobată de ministeriul de instrucţie din Viena şi tipărită în chiar tipografia statului. Dar ceeace la Viena nu-i periculos, în Ungaria e din contra un sîmbure de distrugere a statului unguresc căci, precum se ştie,lepturariul în aparenţă inocent a lui Pumnul îi opreşte pe românii din Transilvania şi Ungaria de-a se face maghiari. Însuma de trei-zeci şi opt de cărţi oprite literatura noastră scolastică are onoarea de-a fi reprezentată cu patrusprezeceopuri, va să zică cu mai mult de-a treia parte din numărul total. Cărţi maghiare n-au fost oprite nici una, de vreme ceasemenea e-ndeobştie cunoscut că orice carte ungurească e bună pentru şcoale, ba că cele mai multe nici nu conţin maimult decît ceea ce trebuie să ştie ... un copil.[19 august 1877]FOAIE LITERARĂ [„ALĂTURI CU JURNALUL..."]Alături cu jurnalul ,,Foişoara Telegrafului Român" care se ocupă mai mult cu ştiinţele (agronomie, istorie,linguistică), apare de acum înainte tot în Sibiiu o foaie beletristică ilustrată, cu numele ,,Albina Carpaţilor". Ortografia emai puţin fonetică decît a Foişoarei şi samănă întrucîtva cu cea a ,,Presei" din Bucureşti — dar limba e îngrijită şiînainte de toate foaia conţine mai mult articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele:,,Amor şi răzbunare", novelă istorică;,,La griji", poezie de I. Al. Lăpădat;,,Constantin Negri", biografie, însoţită de portretul patriotului român;,,Un studiu asupra armatei române" ;,,Mania de a face politică", conversaţiune ş.a.Noi de bucurăm de propăşirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra