Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
344oameni învăţaţi, iar pe de altă parte, dacă învăţătura ar fi condiţia judecăţii, oamenii neînvăţaţi n-ar putea să judecedeloc.Dar în faptă stă altfel. Ştiinţă poate cîştiga oricine voieşte, judecată nu. Judecata e un dar preţios al naturii, carese găseşte în porţiune mică la orice om, dar încăpătoare şi clară numai la aristocraţia spirituală, pe care natura ausemănat-o cu multă zgîrcenie pe faţa pămîntului. Şi această aristocraţie e şicanată în republica literelor, ca şi aristocraţianumelui istoric în republica cetăţenilor. În amîndouă republicele mediocritatea (din invidie şi din simţămîntulnimicniciei sale) va bănui capetele pe care nu va putea sau nu va voi să le înţeleagă.Şi un asemenea cap cu judecată. vastă şi limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauzărepublica literelor române e pe cît se poate în contra lui.Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neştiinţă, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncăasupra unui spirit care în fiece şir e de transparenţa cristalului şi nu lasă nimăruia îndoieli asupra celora ce voia să zică.Şi cînd nu mai ajung aceste, atunci se ia refugiu la... contrazicere 1 , deşi asta-i bănuiala cea mai fragilă din toate.X sau Y, vun recenzent oarecare, amestecă şi confundă toate, aduce lucrurile, cele mai eterogene şi voieşte a dovedi înscrierile noastre, nu greşeli — contraziceri. O apucătură naivă şi rea de care se servesc adese aceşti domni. Contrazicere să nu admiţiîntr-un autor decît pînă ce-ai găsit două teorii cu totul neîmpreunabile şi după ce ţi-ai dat toată silinţa posibilă de a le împreuna. Darsă se contrazică cineva pe fiecare pagină ? Trebuie să fie un om care nu ştie ce vorbeşte, căci asta va să zică contrazicere.Vezi un cap ce nu-i capabil de-a pricepe o cugetare în unitatea ei, că frînge din scrierile noastre de ici şi cole cîte-o bucăţică,le ţine lîngolaltă şi deodată strigă: ,,Contrazicere!" Aceasta e mult mai uşor decît de-a-l urma pe un autor în toate minele cugetării saleşi a-i spune apoi ce ai contra lui. Dar unde puterea şi curajul de-a urma îi părăseşte pe aceşti domnişori strigă mai bine ,,contrazicere !"Deodată numai i-auzi: Ici commencent les contradictions! 2 Cum pot numai să creadă asemenea capete că spirite de soiulnostru nu vor observa cea mai simplă din legile logicei, principiul contradicţiunii, că am lucrat toată viaţa la un sistem de cugetări fărăa avea o idee răzgîndită şi lămurită şi o icoană clară___________________1De [a]ice urmează un plagiat al nostru îndreptat în contra a doi recenzaţi, unul german, altul francez, Espresiile prea aspreale originalului le-am îmblînzit cu mult.2Aceste şiruri sînt îndreptate contra [lui] Saint-René Taillandier, un recenzent al autorului din care estragem.despre ceea ce învăţăm pe alţii; ei cred că trebuie să aşteptăm să vie nişte inteligenţe, comune ca şi muştele de pe păreţi, pe cari-iproduce fără greş connubiul orişicărei părechi omeneşti, pentru ca să ne lumineze pe noi asupra principiului contradicţiunii![12 august 1877]TURCIA [„NU SÎNT ASEMENEA ADEVĂRATE..."]Nu sînt asemenea adevărate toate cîte s-au scris în privinţa retragerei ruşilor de pe la strîmtorile Balcanilor.Aceste strategice poziţiuni nu se iau aşa de lesne din mîinele ruşilor, căci 5.000 de oameni pot ţine pe loc 100.000oameni.Cît pentru Dobrogea, că a fost evacuată de ruşi, nici nu este de gîndit! Ruşii sînt tăbărîţi pe valul lui Traian. Eiau acolo tunuri de toate mărimile şi este cu neputinţă de a se apropia turcii pe acolo.La 19 iulie trecut două monitoare turceşti au venit la Kiustendje noaptea şi de la oarele 11 — 2 au bombardatoraşul, dar ghiulelele (obuzele) n-au putut ajunge la mal şi ruşii n-au răspuns decît numai atunci cînd aproape de oarele2 spre ziuă au căzut două obuze la marginea oraşului. Artileria rusă a aruncat 3 obuze, din cari una a lovit pe unul dinmonitoare, şi atunci ei s-au depărtat. Dar tunurile ruseşti au fost mici, pentru care cauză pînă în ziuă au fost aduse cudrumul de fier de la Cerna Voda 6 tunuri de cel mai mare calibru şi aşezate la teribelele baterii făcute la ambele maluri,din ambele părţi ale oraşului. Afară de aceasta, portul Kiustendje este presărat cu torpile la o distanţă destul dedepărtată, aşa încît îi este cu neputinţă flotei turceşti de a se putea apropia spre a bombarda acest port şi cu atît maipuţin de a putea debarca armata turcă acolo.La 3 ale curentei s-au lăsat alte două monitoare turceşti despre Silistra, în apropierea de Rasovata. Ruşii,văzîndu-i, s-au dus [în] întîmpinarea lor cu vaporul român Fulgerul, din care cauză monitoarele turceşti au fost silite dea o lua la sănătoasă, şi ruşii i-au lăsat. Turcii, văzînd că nu sînt urmăriţi, au oprit monitoarele. Noaptea, marinarii ruşi s-au strecurat şi le-au împresurat cu torpile şi cu modul acesta încă două monitoare turceşti rămîn nepracticabile, şi cari
345desigur în curînd sau vor fi azvîrlite în aer sau se vor preda ruşilor.Ambasadorul Austriei la Constantinopole a primit instrucţiuni să se asocieze cu demersurile ambasadoruluiGermaniei pe lîngă Înalta Poartă în privinţa cruzimilor comise de turci asupra răniţilor şi prizonierilor ruşi. Italia a făcutîn acelaşi timp un demers analog la Constantinopole.[14 august 1877][„ÎNAINTE DE CÎTEVA LUNI..."]Înainte de cîteva luni deja ,,Românul" începuse a vorbi despre invazia evreilor ruseşti ca de nişte cîrduri de corbicari vin în urma armatelor pentru a se aşeza pe cîmpiile în care acele s-au luptat. Această comparaţie puţin măgulitoarepare a fi justă, deşi într-un alt înţeles. „Reforma" de duminică conţine următoarele detalii asupra rolului acestei invazii1.___________________1Vezi infra, p. 771 — 772.[19 august 1877]TURCIA [„ŞEPTE ZILE DE-A RÎNDUL..."]Şepte zile de-a rîndul de la 10 — 17 c. s-a urmat lupte în strîmtorile de la Şipca. Mari trebuiesc să fi fostpierderile din amîndouă părţile, cu deosebire însă turcii, care nu erau scutiţi prin fortificaţiuni, trebuie să fi avut pierderienorme. Poziţiunile din strîmtorile de la Şipca nu sînt pentru ambele părţi beligerante de aceeaşi importanţă. Turciitrebuie să cîştige aceste poziţiuni cu orice preţ, ruşii le ocupă mai mult sau mai puţin numai din îndărătnicie războinică.Încă pe cînd corpul generalului Gurko se retrăsese de peste Balcani generalul Nepocoişiţki propusese evacuareastrîmtorilor de la Şipca şi concentrarea tuturor trupelor la Tîrnova. Astfel ruşii nu vor fi dispuşi a aduce aceleaşisacrificii pentru apărarea trecătorii de la Şipca pe care turcii trebuiesc să fie gata a le face pentru forţarea ei. Mai multezile ruşii s-au susţinut în poziţiunile lor; aceste zile au fost un cîştig pentru armata rusască, care în fiecare din aceste ziles-a sporit cu cîte opt pînă la zece mii de oameni. După ce vor fi sosit toate ajutoarele şi după ce trupele ruseşti vor fiocupat în triunghiul Şiştov-Nicopoli-Tîrnova poziţiunile de care au trebuinţă, Suleiman Paşa poate să treacă, deoarecesoseşte prea tîrziu. Faptul că Suleiman Paşa se opinteşte a străbate cu orice preţ prin strîmtorile de la Şipca ne maiîncredinţază că situaţia corpurilor turceşti din Bulgaria e critică şi că astfel, precum sînt astăzi dizlocate, ele nu sîntcapabile de acţiune. Dacă dar astăzi ori mîne ne-ar sosi ştirea că ruşii nu mai vor să se sacrifice pentru apărareatrecătorii de la Şipca şi că Suleiman Paşa înaintează vom trebui să ne aşteptăm la o luptă decisivă, pe care ruşii o începori primesc în condiţiuni favorabile pentru dînşii. E însă cu putinţă că această luptă va urma chiar mai înainte de a se firetras trupele ruseşti din trecătoarea de la Şipca, şi atunci ele nici nu se vor mai retrage, ci-şi vor părăsi poziţiunilenumai spre a înainta spre Kazanlic.O depeşă a lui Suleiman Paşa spune că el ar fi ocupat întîiele rînduri de întăriri de [la] Şipka, dar că nu e încăstăpîn pe trecătoare.Dar o alta, din Gabrova, spune din contra că, deşi la 26 şi 27 august turcii au continuat focul contra Şipcei, ruşiitotuşi mănţin toate poziţiunele. Turcii se bat pe rînd şi cu multă greutate. Ei transportă apa pe spatele catîrilor laînălţimele pe cari le ocupă. Proviziunile, muniţiunile şi tunurile sînt aduse de boi, iar pe unde nu pot străbate acestedobitoace turcii se zice că înhamă bulgari.Trupele cu cari au avut să lupte ruşii erau nizami şi trupe regulate, cari se băteau foarte bine.Cu toate astea pierderile turcilor au fost enorme, mai cu samă cu ocaziunea aruncării în aer prin o mină a căriiesploziune să fi ucis la 5.000 de oameni!Pierderile ruşilor sînt şi ele destul de simţitoare, căci 1.500 de morţi şi răniţi, în proporţiune cu numărul total al
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 318 and 319: 318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După c
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
- Page 354 and 355: 354dobîndă.Unii ţărani erau vec
- Page 356 and 357: 356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAR
- Page 358 and 359: 358parapete , de care n-aveau cuno
- Page 360 and 361: 360SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARI
- Page 362: 362Viena-n 4 mart 870Domnilor şi f
- Page 365 and 366: 365datoria cea mare a statului, car
- Page 367 and 368: 367Deficit lîngă deficit, împrum
- Page 369 and 370: 369mîncaţi.______________________
- Page 371 and 372: 371(?) şi apoi o nouă linie desp
- Page 373 and 374: 373diverginţei spirituale 34 dintr
- Page 375 and 376: 375[sitoare ] succesiv şterse 25.s
- Page 377 and 378: 377că acum n-ar trebui decât cons
- Page 379 and 380: 379literă ştearsă 7. după o lit
- Page 381 and 382: 381răsturna domnii 72 . Vodă, adi
- Page 383 and 384: 383urmează ţărei * şters 58. de
- Page 385 and 386: 385făţarnicu[l]* Dnei de rămas n
- Page 387 and 388: 38722888r30.29 Moravathal grosse Sc
- Page 389 and 390: 389respins de artilerie, azi dimine
- Page 391 and 392: 391democratică. Stil limpede, ton
- Page 393 and 394: 393postulanţi şi cumularzi pe spa
345desigur în curînd sau vor fi azvîrlite în aer sau se vor preda ruşilor.Ambasadorul Austriei la Constantinopole a primit instrucţiuni să se asocieze cu demersurile ambasadoruluiGermaniei pe lîngă Înalta Poartă în privinţa cruzimilor comise de turci asupra răniţilor şi prizonierilor ruşi. Italia a făcutîn acelaşi timp un demers analog la Constantinopole.[14 august 1877][„ÎNAINTE DE CÎTEVA LUNI..."]Înainte de cîteva luni deja ,,Românul" începuse a vorbi despre invazia evreilor ruseşti ca de nişte cîrduri de corbicari vin în urma armatelor pentru a se aşeza pe cîmpiile în care acele s-au luptat. Această comparaţie puţin măgulitoarepare a fi justă, deşi într-un alt înţeles. „Reforma" de duminică conţine următoarele detalii asupra rolului acestei invazii1.___________________1Vezi infra, p. 771 — 772.[19 august 1877]TURCIA [„ŞEPTE ZILE DE-A RÎNDUL..."]Şepte zile de-a rîndul de la 10 — 17 c. s-a urmat lupte în strîmtorile de la Şipca. Mari trebuiesc să fi fostpierderile din amîndouă părţile, cu deosebire însă turcii, care nu erau scutiţi prin fortificaţiuni, trebuie să fi avut pierderienorme. Poziţiunile din strîmtorile de la Şipca nu sînt pentru ambele părţi beligerante de aceeaşi importanţă. Turciitrebuie să cîştige aceste poziţiuni cu orice preţ, ruşii le ocupă mai mult sau mai puţin numai din îndărătnicie războinică.Încă pe cînd corpul generalului Gurko se retrăsese de peste Balcani generalul Nepocoişiţki propusese evacuareastrîmtorilor de la Şipca şi concentrarea tuturor trupelor la Tîrnova. Astfel ruşii nu vor fi dispuşi a aduce aceleaşisacrificii pentru apărarea trecătorii de la Şipca pe care turcii trebuiesc să fie gata a le face pentru forţarea ei. Mai multezile ruşii s-au susţinut în poziţiunile lor; aceste zile au fost un cîştig pentru armata rusască, care în fiecare din aceste ziles-a sporit cu cîte opt pînă la zece mii de oameni. După ce vor fi sosit toate ajutoarele şi după ce trupele ruseşti vor fiocupat în triunghiul Şiştov-Nicopoli-Tîrnova poziţiunile de care au trebuinţă, Suleiman Paşa poate să treacă, deoarecesoseşte prea tîrziu. Faptul că Suleiman Paşa se opinteşte a străbate cu orice preţ prin strîmtorile de la Şipca ne maiîncredinţază că situaţia corpurilor turceşti din Bulgaria e critică şi că astfel, precum sînt astăzi dizlocate, ele nu sîntcapabile de acţiune. Dacă dar astăzi ori mîne ne-ar sosi ştirea că ruşii nu mai vor să se sacrifice pentru apărareatrecătorii de la Şipca şi că Suleiman Paşa înaintează vom trebui să ne aşteptăm la o luptă decisivă, pe care ruşii o începori primesc în condiţiuni favorabile pentru dînşii. E însă cu putinţă că această luptă va urma chiar mai înainte de a se firetras trupele ruseşti din trecătoarea de la Şipca, şi atunci ele nici nu se vor mai retrage, ci-şi vor părăsi poziţiunilenumai spre a înainta spre Kazanlic.O depeşă a lui Suleiman Paşa spune că el ar fi ocupat întîiele rînduri de întăriri de [la] Şipka, dar că nu e încăstăpîn pe trecătoare.Dar o alta, din Gabrova, spune din contra că, deşi la 26 şi 27 august turcii au continuat focul contra Şipcei, ruşiitotuşi mănţin toate poziţiunele. Turcii se bat pe rînd şi cu multă greutate. Ei transportă apa pe spatele catîrilor laînălţimele pe cari le ocupă. Proviziunile, muniţiunile şi tunurile sînt aduse de boi, iar pe unde nu pot străbate acestedobitoace turcii se zice că înhamă bulgari.Trupele cu cari au avut să lupte ruşii erau nizami şi trupe regulate, cari se băteau foarte bine.Cu toate astea pierderile turcilor au fost enorme, mai cu samă cu ocaziunea aruncării în aer prin o mină a căriiesploziune să fi ucis la 5.000 de oameni!Pierderile ruşilor sînt şi ele destul de simţitoare, căci 1.500 de morţi şi răniţi, în proporţiune cu numărul total al