Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

344oameni învăţaţi, iar pe de altă parte, dacă învăţătura ar fi condiţia judecăţii, oamenii neînvăţaţi n-ar putea să judecedeloc.Dar în faptă stă altfel. Ştiinţă poate cîştiga oricine voieşte, judecată nu. Judecata e un dar preţios al naturii, carese găseşte în porţiune mică la orice om, dar încăpătoare şi clară numai la aristocraţia spirituală, pe care natura ausemănat-o cu multă zgîrcenie pe faţa pămîntului. Şi această aristocraţie e şicanată în republica literelor, ca şi aristocraţianumelui istoric în republica cetăţenilor. În amîndouă republicele mediocritatea (din invidie şi din simţămîntulnimicniciei sale) va bănui capetele pe care nu va putea sau nu va voi să le înţeleagă.Şi un asemenea cap cu judecată. vastă şi limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauzărepublica literelor române e pe cît se poate în contra lui.Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neştiinţă, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncăasupra unui spirit care în fiece şir e de transparenţa cristalului şi nu lasă nimăruia îndoieli asupra celora ce voia să zică.Şi cînd nu mai ajung aceste, atunci se ia refugiu la... contrazicere 1 , deşi asta-i bănuiala cea mai fragilă din toate.X sau Y, vun recenzent oarecare, amestecă şi confundă toate, aduce lucrurile, cele mai eterogene şi voieşte a dovedi înscrierile noastre, nu greşeli — contraziceri. O apucătură naivă şi rea de care se servesc adese aceşti domni. Contrazicere să nu admiţiîntr-un autor decît pînă ce-ai găsit două teorii cu totul neîmpreunabile şi după ce ţi-ai dat toată silinţa posibilă de a le împreuna. Darsă se contrazică cineva pe fiecare pagină ? Trebuie să fie un om care nu ştie ce vorbeşte, căci asta va să zică contrazicere.Vezi un cap ce nu-i capabil de-a pricepe o cugetare în unitatea ei, că frînge din scrierile noastre de ici şi cole cîte-o bucăţică,le ţine lîngolaltă şi deodată strigă: ,,Contrazicere!" Aceasta e mult mai uşor decît de-a-l urma pe un autor în toate minele cugetării saleşi a-i spune apoi ce ai contra lui. Dar unde puterea şi curajul de-a urma îi părăseşte pe aceşti domnişori strigă mai bine ,,contrazicere !"Deodată numai i-auzi: Ici commencent les contradictions! 2 Cum pot numai să creadă asemenea capete că spirite de soiulnostru nu vor observa cea mai simplă din legile logicei, principiul contradicţiunii, că am lucrat toată viaţa la un sistem de cugetări fărăa avea o idee răzgîndită şi lămurită şi o icoană clară___________________1De [a]ice urmează un plagiat al nostru îndreptat în contra a doi recenzaţi, unul german, altul francez, Espresiile prea aspreale originalului le-am îmblînzit cu mult.2Aceste şiruri sînt îndreptate contra [lui] Saint-René Taillandier, un recenzent al autorului din care estragem.despre ceea ce învăţăm pe alţii; ei cred că trebuie să aşteptăm să vie nişte inteligenţe, comune ca şi muştele de pe păreţi, pe cari-iproduce fără greş connubiul orişicărei părechi omeneşti, pentru ca să ne lumineze pe noi asupra principiului contradicţiunii![12 august 1877]TURCIA [„NU SÎNT ASEMENEA ADEVĂRATE..."]Nu sînt asemenea adevărate toate cîte s-au scris în privinţa retragerei ruşilor de pe la strîmtorile Balcanilor.Aceste strategice poziţiuni nu se iau aşa de lesne din mîinele ruşilor, căci 5.000 de oameni pot ţine pe loc 100.000oameni.Cît pentru Dobrogea, că a fost evacuată de ruşi, nici nu este de gîndit! Ruşii sînt tăbărîţi pe valul lui Traian. Eiau acolo tunuri de toate mărimile şi este cu neputinţă de a se apropia turcii pe acolo.La 19 iulie trecut două monitoare turceşti au venit la Kiustendje noaptea şi de la oarele 11 — 2 au bombardatoraşul, dar ghiulelele (obuzele) n-au putut ajunge la mal şi ruşii n-au răspuns decît numai atunci cînd aproape de oarele2 spre ziuă au căzut două obuze la marginea oraşului. Artileria rusă a aruncat 3 obuze, din cari una a lovit pe unul dinmonitoare, şi atunci ei s-au depărtat. Dar tunurile ruseşti au fost mici, pentru care cauză pînă în ziuă au fost aduse cudrumul de fier de la Cerna Voda 6 tunuri de cel mai mare calibru şi aşezate la teribelele baterii făcute la ambele maluri,din ambele părţi ale oraşului. Afară de aceasta, portul Kiustendje este presărat cu torpile la o distanţă destul dedepărtată, aşa încît îi este cu neputinţă flotei turceşti de a se putea apropia spre a bombarda acest port şi cu atît maipuţin de a putea debarca armata turcă acolo.La 3 ale curentei s-au lăsat alte două monitoare turceşti despre Silistra, în apropierea de Rasovata. Ruşii,văzîndu-i, s-au dus [în] întîmpinarea lor cu vaporul român Fulgerul, din care cauză monitoarele turceşti au fost silite dea o lua la sănătoasă, şi ruşii i-au lăsat. Turcii, văzînd că nu sînt urmăriţi, au oprit monitoarele. Noaptea, marinarii ruşi s-au strecurat şi le-au împresurat cu torpile şi cu modul acesta încă două monitoare turceşti rămîn nepracticabile, şi cari