12.07.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

341decât elocuenţa sa. Ne lipsea un text prin care să se poată verifica ştiinţa cea pusă la îndoială a profesorului. Un asemenea text îlavem acum înaintea ochilor. Publicarea lui este cea mai mare greşală, dintre toate ce le-a comis d. Maiorescu. Suntem siguri că prinpublicarea Logicei d. Maiorescu va pierde mulţi din admiratorii săi, poate chiar în Iaşi.Toate aceste bănuieli, aserţiunea că publicarea manualului e cea mai mare greşală a d-lui Maiorescu şi siguranţacă şi-ar pierde admiratorii, toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă 1 .Aceste aserţiuni ar fi trebuit să urmeze în mod concludent din recenziune, nu s-o premeargă. A arunca bănuialaneştiinţei înainte de-a o fi argumentat mai întâi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuinţareacărora abia argumentaţiunea făcută gata ne dădea un drept.Dacă noi, plătind cu aceeaşi monetă, am zice de pe acuma — la începutul observărilor critice — că ne permitema bănui cumcă cunoştinţele filozofice ale d-lui Zotu sunt pe atât de contestabile pe cât e şi lealitatea sa în discuţiune, căne trebuia un text prin care să putem verifica lealitatea şi ştiinţa, puse la îndoială, a d-lui Zotu, că un asemenea text îlavem şi că d-sa ar fi comis cea mai mare greşală de a-l publica, atunci ce-ar avea de zis d. recenzent? Bănuielele noastrevor urma abia din observările critice, nu le vor merge înainte.Este deja un semn trist — urmează recenzentul — când însuşi d. Maiorescu recunoaşte că această carte, pe care o numeşte unrezumat al prelegerilor ţinute în curs de aproape zece ani la universitate, este bună de întrebuinţat la cea dendâi învăţare a logicei.Pentru noi acesta nu e deloc un semn trist, ci numai un semn că recenzentului nu-i place a şti ce e un rezumat. Şifiindcă ne e şi indiferent ce şi-a fi închipuind d-sa sub rezumat, căci nu avem de gând a-i rectifica marginile noţiunilord-sale, vom aduce un exemplu calculat numai asupra naivităţii cetitorilor săi ca şi argumentul d-sale. Kant areasemenea un rezumat al prelegerilor de logică, ţinute în curs de douăzeci de ani la universitatea Königsberg, care esteasemenea bun de întrebuinţat numai la cea dendâi învăţare a logicei.Ş-un asemenea rezumat îl poate face orice învăţat, din orice ştiinţă, îndată ce eliminează tratarea pre larg acontroverselor, iar el va fi totdeauna bun pentru cea dendâi învăţare a ştiinţei respective, căci orice carte elementarăeste un rezumat.D-sa ar putea răspunde că există rezumate care nu sunt înţelese de începători, ci sunt pentru ... învăţaţi numai,dar d-sa ştie că acest răspuns 2 ar fi o sofismă — căci recenzentul va fi ştiind foarte bine ce fel de rezumat trebuie sădeie un om când se hotărăşte a scrie pentru şcoalele secundare (pentru cea dendâi învăţare a logicei).Apoi d. Zotu, după ce ia din textul cărţii şi din şirul de argumentări strâns legate ale d-lui Maiorescu patrucitate din John Stuart Mill, încheie:Arătând această perfectă consunanţă ad litteram între d. Maiorescu şi Mill, noi am fi dispuşi a o esplica printr-o întâlnire înidei a două genie, dacă nu ne-ar fi cam greu a înţelege o asemenea întâlnire chiar în cuvinte, chiar în puncte şi virgule.Dar noi nu suntem de loc dispuşi a o esplica aceasta printr-o simplă întâlnire de idei a două genii şi 'nţelegemfoarte bine întâlnirea în cuvinte. Aceasta, pentru că logica lui John Stuart Mill e citată în mod cinstit în apendice întremanualele întrebuinţate şi pentru manualul nostru, încât bunătatea recenzentului de-a se arăta dispus să espliceconsunanţa din întâlnirea în idei a două genii este în cazul nostru cel puţin de prisos, Dar această ciudată bunăvoinţă ad-sale devine şi mai caracteristică când vede cineva înţelesul pe care i-o dau jurnalele bucureştene şi când ştie cărecenzentul au şi calculat asupra acestui înţeles. În urma generozităţii de-a esplica în acest mod întâlnirea în idei, elearuncă asupra autorului logicei prepusul plagiării.________________1O fină deşi vulgară strategemă, pentru a înscena o petitio principii, pentru a câştiga prin subrepţiune unul din raţiunileconcluziei. Când începi a suspiciona pe om înainte de a fi dovedit ceva contra lui, uneşti deja cu ideea ce se crează în capulcetitorului un predicat în defavorul lui, încât concluzia ţi-i cu mult mai uşoară. Această suspicionare anticipată e foarte obicinuită înjurnalele politice, a căror misiune se 'nţelege că nu e luminarea publicului, ci escitarea patimelor lui, dar în discuţii ştiinţifice n-arece căuta.2Fallacia a dicto secundum quid ed dictum simpliciter.Dar ,,aceea" ce d. recenzent ,,voieşte a imputa" autorului logicei ,,este ceva mai grav".După ce (Maiorescu) în introducere şi-a dat atâta silinţă de-a se pune în cea mai strînsă armonie cu Mill, îndată dupăterminarea Introducerii lasă pe Mill la o parte şi urmează altor autori, de astădată germani, mai ales din şcoala lui Herbart . Aceastăinfidelitate cătră Mill n-au putut rămânea nepedepsită . Teoriile susţinute de Mill şi adoptate de d. Maiorescu în Introducere fiindcontrare celelalte teorii împrumutate de d. Maiorescu de la alţi[i], logica d-sale a dobândit un caracter foarte nelogic .Aci d. recenzent iar seceră înainte de-a fi semănat. Făr' a fi dovedit nimic, căci aşa - numita dovadă vine în urmă,recenzentul împarte anticipando pedepsirea infidelităţii cătră Mill şi caracterul nelogic al logicei.Apoi urmează următoarea argumentaţiune :Mill e sensualist în toată puterea cuvântului . Sensurile, după el, sunt singurul izvor al convingerilor noastre.Noi am văzut că d. Maiorescu au adoptat această teorie a lui Mill

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!