Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

337AUSTRO-UNGARIA[„DIN TRANSILVANIA AFLĂM..."]Din Transilvania aflăm că, espirând cu finea lui septemvrie a.c. periodul de trei ani al congresului românbisericesc, care fusese prorogat la anul 1874, părintele arhiepiscop şi mitropolit Miron Romanul, conform stat. org ., adispus a se face alegerile de deputaţi în toate eparhiile , pe noul period de trei ani al congresului ce se începe cu 1octomvrie a.c., iar, în cât priveşte însaşi convocarea acelui congres, mitropolitul şi-a rezervat a o face prin altădispoziţiune specială.De când cu războiul oriental se petrec multe lucruri turceşti şi în Transilvania. Astfel de esemplu în Dobra ,ţinutul Hunedoarei, există o şcoală primară centrală a ocolului Dobra la a cării susţinere contribuiesc comuneleromâneşti ortodoxe.Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului judeţan, ia hotărârea de adesfiinţa acea şcoală de model. Parohul Dobrei , d. Romul de Crainic, povesteşte în ,,Telegraful român" astfel lucrurile:Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l uşureze de prea multe sarcini, vine a decreta desfiinţareaşcoalei din motiv că comunele care concurg la susţinerea ei să întrebuinţeze acele capitale spre susţinerea şcoalelor lor, întemeindusepe lege, carea nu îndatorează pe o comună a participa la susţinerea altei şcoli până când are a susţinea pe a sa proprie.În adevăr, părintească îngrijire ! Dar d-lor au uitat că făcură socoteală, fără birtaş , fiindcă înfiinţarea şcoalei s-a făcut cuconsesiunea şi aprobarea guvernului şi prin urmare statutele ei sunt : nealterabile şi, până când le va sta deschisă măcar o singurăcale, românii se vor lupta pentru esistenţa ei, încât numai cu putere se va putea realiza intenţiunea răutăcioasă a comisiuneiadministrative.Otărârea comisiunei administrative a fost luată după un raport al unui vestit inspector şcolar anume Réthi Lajos. Comisiunea au trecut cu fuga peste acel raport, decretând desfiinţarea şcoalei.Sunt numai două posibilităţi :Sau că marele inspector şcolar nu cunoaşte îndestul condiţiunile de esistenţă a şcoalei şi astfel a făcut un raport necorect,ceea ce nicidecum nu i-ar fi spre laudă, iar comisiunea a adoptat cu uşurinţă vederile inspectorului, sau că inspectorul le cunoaştetoate b e, dară cu putere discreţionară voieşte a şterge din calea planurilor sale această şcoală, ceea ce nu s-ar putea califica altcumdecât de asasinare.La multe împinge însă necuratul pe îngâmfaţii cari urmăresc cu cinism problema de estirpaţiune a tot ce e românesc.E în adevăr ridicul cum de se leagă comisiunea tocmai de şcoalele din protopresbiteratul Dobrei , declarându-le denecorespunzătoare , pe când în comitetul Hunedoarei, tocmai arondismentul Dobrei este în cele şcolare cel dintâi , ba poate înîntreaga arhidieceză puţine ţinuturi se vor putea lăuda cu şcoli bine organizate ca acest arondisment . Toate celelalte din apropieresunt cu mult îndărăt. Ungurilor le place însăa vedea pe român în neştiinţă şi necultură , căci unde e de lipsă să facă ceva nu fac nimic, ba se bucură de starea cea înadevăr regretabilă , şi de altă parte desfiinţează o şcoală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură înale învăţământului cu oricare şcoală normală maghiară.Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se ştie sunt straşnici etnologi , pretind nu ştim deunde şi până unde că populaţia acestui ţinut ar fi maghiară de origine.[5 august 1877][„TELEGRAMELE AU SPUS..."]Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împăraţii, cel al Austriei şi cel alGermaniei, n-ar fi avut deloc înţelegeri politice. Foi vieneze esplică astfel această frază. Împăratul Germaniei avea degând a cere de la Austria ca să nu se opuie în caz daca ruşii ar avea nevoie să treacă prin Serbia sau să cearăcooperaţiunea sârbilor . Această cerere însă împăratul Germaniei n-au făcut-o sau mai bine au amânat-o , căci ataşatulmilitar al Germaniei la armata imperială rusească au înştiinţat pe suveranul său că ofenziva rusească nu va reîncepedecât poate peste patru săptămâni , astfel încât cererea Germaniei nu mai era urgentă . Altfel se zice că Austria astăzi nu