Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

326Cu ocaziunea circulării otomane relativă la atitudinea României ,,Le Journal des Débats" constată că ideeaindependenţei României a fost în general favorabil primită şi că din parte-i a arătat totdeauna simpatii pentru naţiunearomână, că a susţinut-o totdeauna şi a încuragiat-o în silinţele de douăzeci de ani pentru a-şi completa organizaţiunea sapolitică şi socială.[17 iunie 1877]IARĂŞI PENTRU RĂNIŢILunea trecută, doi din elevii Institutului academic, unul din secţia a I-a şi altul din secţia a II-a, cursul superior,amîndoi în perspectivă de a fi premiaţi, au oferit cu consimţămîntul şi-n numele camarazilor lor premianţi din întreagaşcoală, în folosulrăniţilor români suma de 350 franci, ce s-ar fi cheltuit pentru premiile lor; după analogia anilor trecuţi, lipsindu-se astfelde această dulce răsplată a muncei lor de un an, pentru a uşura suferinţele fraţilor lor, cari cu arma în mână apărădrepturile noastre strămoşeşti. Iată o acţiune patriotică care merită să găsească imitatori şi la alte şcoli.[17 iunie 1877]CARTĂ STRATEGICĂD-nii F . Budicu şi V. Havrda , ingineri în Bucureşti, au publicat o cartă strategică a teatrului războiului turcorusdin Europa şi Asia. Această lucrare, altfel curat esecutată , are scopul de-a orienta pe lectorul nedeprins cu cartespeciale în căutarea locurilor pe unde se mişcă armatele; cuprinde deci întreaga Turcie europeană, România, Serbia,Muntenegru, Grecia, complexul de ţări împrejurul Mării Negre, teritoriul dintre Marea Caspică şi cea Neagră, confiniiledespre Turcia ale Persiei , c-un cuvânt toate provinţiile cîte sunt sau pot fi amestecate în războiul actual. Munţii lipsesc,parte pentru că prin esecutarea lor lucrarea s-ar fi scumpit, parte apoi pentru că cititorul nedeprins cu greu ar putea să-şiînchipuie configuraţiunea orografică după o cartă care nu e lucrată în măsuri mai mari. Preţul unui esemplar e numai deun franc şi se poate procura la librării, la tutungerii şi în fine la autori chiar, strada Dionisie no. 51, Bucureşti.[17 iunie 1877]MUNTENEGRU[„SULEIMAN PAŞA AU PĂŢIT-O ..."]Suleiman Paşa au păţit-o rău în Muntenegru. El într-adevăr s-au întrunit cu Ali-Saib, însă nu în Muntenegru, cila Spuz , pe teritoriul turcesc, după ce-au trecut prin întreg mijlocul ţărişoarei muntoase. Muntenegru, după configuraţiagraniţilor sale, se disparte în două părţi, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râulZeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în Muntenegru, străbateţărişoara toată de la nord - vest spre sud - ost , iese din Muntenegru pe la Spuz şi se varsă în lacul Scutari în Albania.Va să zică mijlocul ţărei e petrecut de valea Zetei de la Niksici pân-la Spuz . Această vale a Zetei e cea mai