Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

319[1 iunie 1877]COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIŢILORÎn aşteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toatemijloacele de alinare cu putinţă ostaşilor noştri. Din toate părţile ţării ne sosesc ştiri cari ilustrează această nobilă şidezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înfiinţarea de ambulanţe, se fac oferte în cai şi bani pentru armată,c-un cuvînt bogatul şi saracul dau toţi după puterea lor pentru a uşura soarta soldatului nostru, încît se poate spune căastăzi armata este copilul alintat al patriei, precum şi trebuie să fie. Străvechea românime pare apresimţi o nouă fază înviaţa sa, o fază în care oştirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pămînt ce este al nostru va insufla vecinilorrespectul pentru naţionalitatea şi limba, biserica şi istoria noastră. În Bucovina, ţara presurată cu biserici şi monastirizidite de luminaţii domni ai Moldovei, se ţin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte înbani, scamă şi obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în ţara noastră au simţit asemeni de astă dată că, cu toatevorbele rele împrăştiate prin ziarele vieneze şi în altele, cu toate intervenţiile prin „Alianţa universală"' pe la cabinete,România totuşi e mai de preferat ca patrie decît chiar ţările acelea unde ei se bucură de egalitate de drepturi. Nouă nu nevine acuma să insistăm asupra acestui punct — dar am fi înstare să dovedim oricînd şi oricui că evreii s-au bucurat de opoziţie privilegiată chiar alături cu restul locuitorilor ţărei şi că astăzi ei o simt aceasta mai mult decît oricînd.Notăm deci pe scurt cîte ne vin tocmai în minte despre activitatea comitetelor. Lucrătoria comitetului de damedin Bucureşti e în chiar apartamentele Prea Înălţatei noastre Doamne ; în Iaşi e în casele doamnei Aslan. În amîndouăaceste lucrătorii domneşte multă activitate şi bună orînduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focşani siGalaţi.Între comitetele izraelite sînt de numit, pe lîngă cel din Iaşi, cele din Bucureşti, Galaţi, Bîrlad, Ismail, Botoşani,Focşani ş.a, Notăm apoi că, afară de acestea, ,,Crucea Roşie" mai are comitete care lucrează în deosebi.În Transilvania se formaseră comitete la Braşov, Cluj şi Făgăraş, dar au fost dizolvate de guvernul unguresc.Astfel la Sibiiu s-a însărcinat cu strîngerea de bani şi obiecte d-na Iudita Măcelariu, la Braşov d. Diamandi Manole, laOradea Mare d-ra Veturia Roman şi a.m.d.[1 iunie 1877]O SERBARE SECULARĂLa 3 iunie st. n. au avut loc serbarea seculară a înfiinţărei diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare.Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu decincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită şi s-au sfîrşit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabiliclerici şi mireni. Principii bisericeşti cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-aceşti o sută de ani sînt următorii:Dragoş (1777 — 1787). Darabant (1788 — 1805), Samoil Vulcan (1807 — 1839), Basiliu Erdeli (1843 — 1862), IosifPap-Silaghi (1863 — 1873), în fine actualul episcop Ioan Olteanu (1873 — ).[7 iunie 1877]MUNTENEGRU [„DUPĂ CELE MAI NOUĂ ŞTIRI..."]După cele mai nouă ştiri, între care o telegramă a colonelului Bogoliubof, ataşat rusesc la Curtea din Cetinie,luptele din urmă ale muntenegrenilor nu sînt tocmai fericite. La 4 iunie st. n. au avut loc lupta de la Krstaţ şi Goransko,amîndouă puncte ale trecătorii Duga. 17 batalioane de muntenegreni sub comanda voievodului Vucotici apărau acestepuncte în contra lui Suleiman Paşa, care le atacă dinspre Gaţko. Krstaţ, ocupat de 8 batalioane muntenegreni, au fost