Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
12.07.2015 Views

318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După cât auzim d-nii: princ [ipele ] Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza , Menelas Ghermany , GeorgeCantacuzino, Al. Orăscu , V. Adamachi şi alţii s-au pronunţat deja pentru combinaţiunea prin Creditul fonciar. Amreprodus în estras aceste câteva şiruri din „Curierul financiar" pentru a arăta perspectivele ce le are în Senat acestespedient de stingere a datoriei flotante . După o telegramă sosită ieri, Senatul se zice c-ar fi respins proiectulguvernului şi ar fi discutând un contraproiect propus de d. V. Boerescu.[1 iunie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„ŞI NON E VERO , E BEN TROVATO ..."]şi non e vero , e ben trovato şi s-ar putea întâmpla ca în şcoalele secundare ungureşti să se introducă de la anullimba turcească în locul celei greceşti vechi ca studiu obligatoriu . În urma urmelor, ce-ar şi pierde Ungaria înlocuindlimba grecească veche cu cea turcească. Se ştie că cultura turcească e mult mai presus decât cea grecească. Demosten arfi înlocuit prin procesele - verbale ale noului parlament din Constantinopole, Plato prin istoria vestitului Nastratinhogea, Aristofan prin ,,întroducerea în arta caraghioşilor ", artă despre a cării înţelegere ungurii au dat strălucite doveziîn vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omeneşti îndeobşte, limba turcească va deveni limbaAcademiei ungureşti din Pesta.Am împărtăşit şi noi indulgenţilor cititori un specimen de exerciţiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj şi am spuscă efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de faţădizolvarea comitetelor româneşti formate pentru a veni în ajutorul societăţii Crucii Roşie din Bucureşti. Pretestul a fostcă prin formarea unor asemenea comitete se prejudiţiază stricta neutralitate a statului unguresc. La ordinul dedisoluţiune al prefectului de Sibiu, d-na Iudita Măcelariu (prezidentă comitetului de dame) răspunse astfel: Statul nostru(unguresc) e în relaţii amicale atât cu Turcia cât şi cu România şi, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cuturcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire şi simpatie pentru sângele lorpropriu. În fine principiul neutralităţii nu se atinge prin împrejurarea că cetăţenii statului constituie comitete pentruajutoriul răniţilor oricării părţi, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete.Îndealtfeli d-na Măcelariu se obligă a primi, ca persoană privată, toate ofertele în bani şi obiecte ce i se vor trimite de -acuma 'nainte .[1 iunie 1877][„INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI..."]Instalarea în scaunul Mitropoliei Bucovinei a I.P.S.S. Teoctist Blajevici s-a făcut c-o solemnitate într-adevărprinciară . Aşteptat la marginea ţării de delegaţiuni mirene şi clerice , salutat în cale-i de preoţii şi credincioşii pe alcăror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuţi de toate autorităţile înalte ale Bucovinei şi făcându - şi intrarea încapitala ţării după un anume program sărbătoresc , în cântările corurilor şi aclamaţiile mulţimii, bătrânul călugăr auavut o zi de glorie omenească care li se 'ntîmplă la puţini oameni pre pământ . Fie ca aceste ovaţiuni oficiale şineoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă şi cărora scriptura li zice ,,umbră fără fiinţă, vis al înşelăciunei " să nuschimbe întru nimica simplitatea inimei şi curăţia sufletului; fie ca noul mitropolit să ţie mai mult la poporul săuromânesc, la şcoala şi biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile şi linguşirile Austriei oficiale.

319[1 iunie 1877]COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIŢILORÎn aşteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toatemijloacele de alinare cu putinţă ostaşilor noştri. Din toate părţile ţării ne sosesc ştiri cari ilustrează această nobilă şidezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înfiinţarea de ambulanţe, se fac oferte în cai şi bani pentru armată,c-un cuvînt bogatul şi saracul dau toţi după puterea lor pentru a uşura soarta soldatului nostru, încît se poate spune căastăzi armata este copilul alintat al patriei, precum şi trebuie să fie. Străvechea românime pare apresimţi o nouă fază înviaţa sa, o fază în care oştirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pămînt ce este al nostru va insufla vecinilorrespectul pentru naţionalitatea şi limba, biserica şi istoria noastră. În Bucovina, ţara presurată cu biserici şi monastirizidite de luminaţii domni ai Moldovei, se ţin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte înbani, scamă şi obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în ţara noastră au simţit asemeni de astă dată că, cu toatevorbele rele împrăştiate prin ziarele vieneze şi în altele, cu toate intervenţiile prin „Alianţa universală"' pe la cabinete,România totuşi e mai de preferat ca patrie decît chiar ţările acelea unde ei se bucură de egalitate de drepturi. Nouă nu nevine acuma să insistăm asupra acestui punct — dar am fi înstare să dovedim oricînd şi oricui că evreii s-au bucurat de opoziţie privilegiată chiar alături cu restul locuitorilor ţărei şi că astăzi ei o simt aceasta mai mult decît oricînd.Notăm deci pe scurt cîte ne vin tocmai în minte despre activitatea comitetelor. Lucrătoria comitetului de damedin Bucureşti e în chiar apartamentele Prea Înălţatei noastre Doamne ; în Iaşi e în casele doamnei Aslan. În amîndouăaceste lucrătorii domneşte multă activitate şi bună orînduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focşani siGalaţi.Între comitetele izraelite sînt de numit, pe lîngă cel din Iaşi, cele din Bucureşti, Galaţi, Bîrlad, Ismail, Botoşani,Focşani ş.a, Notăm apoi că, afară de acestea, ,,Crucea Roşie" mai are comitete care lucrează în deosebi.În Transilvania se formaseră comitete la Braşov, Cluj şi Făgăraş, dar au fost dizolvate de guvernul unguresc.Astfel la Sibiiu s-a însărcinat cu strîngerea de bani şi obiecte d-na Iudita Măcelariu, la Braşov d. Diamandi Manole, laOradea Mare d-ra Veturia Roman şi a.m.d.[1 iunie 1877]O SERBARE SECULARĂLa 3 iunie st. n. au avut loc serbarea seculară a înfiinţărei diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare.Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu decincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită şi s-au sfîrşit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabiliclerici şi mireni. Principii bisericeşti cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-aceşti o sută de ani sînt următorii:Dragoş (1777 — 1787). Darabant (1788 — 1805), Samoil Vulcan (1807 — 1839), Basiliu Erdeli (1843 — 1862), IosifPap-Silaghi (1863 — 1873), în fine actualul episcop Ioan Olteanu (1873 — ).[7 iunie 1877]MUNTENEGRU [„DUPĂ CELE MAI NOUĂ ŞTIRI..."]După cele mai nouă ştiri, între care o telegramă a colonelului Bogoliubof, ataşat rusesc la Curtea din Cetinie,luptele din urmă ale muntenegrenilor nu sînt tocmai fericite. La 4 iunie st. n. au avut loc lupta de la Krstaţ şi Goransko,amîndouă puncte ale trecătorii Duga. 17 batalioane de muntenegreni sub comanda voievodului Vucotici apărau acestepuncte în contra lui Suleiman Paşa, care le atacă dinspre Gaţko. Krstaţ, ocupat de 8 batalioane muntenegreni, au fost

318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După cât auzim d-nii: princ [ipele ] Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza , Menelas Ghermany , GeorgeCantacuzino, Al. Orăscu , V. Adamachi şi alţii s-au pronunţat deja pentru combinaţiunea prin Creditul fonciar. Amreprodus în estras aceste câteva şiruri din „Curierul financiar" pentru a arăta perspectivele ce le are în Senat acestespedient de stingere a datoriei flotante . După o telegramă sosită ieri, Senatul se zice c-ar fi respins proiectulguvernului şi ar fi discutând un contraproiect propus de d. V. Boerescu.[1 iunie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„ŞI NON E VERO , E BEN TROVATO ..."]şi non e vero , e ben trovato şi s-ar putea întâmpla ca în şcoalele secundare ungureşti să se introducă de la anullimba turcească în locul celei greceşti vechi ca studiu obligatoriu . În urma urmelor, ce-ar şi pierde Ungaria înlocuindlimba grecească veche cu cea turcească. Se ştie că cultura turcească e mult mai presus decât cea grecească. Demosten arfi înlocuit prin procesele - verbale ale noului parlament din Constantinopole, Plato prin istoria vestitului Nastratinhogea, Aristofan prin ,,întroducerea în arta caraghioşilor ", artă despre a cării înţelegere ungurii au dat strălucite doveziîn vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omeneşti îndeobşte, limba turcească va deveni limbaAcademiei ungureşti din Pesta.Am împărtăşit şi noi indulgenţilor cititori un specimen de exerciţiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj şi am spuscă efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de faţădizolvarea comitetelor româneşti formate pentru a veni în ajutorul societăţii Crucii Roşie din Bucureşti. Pretestul a fostcă prin formarea unor asemenea comitete se prejudiţiază stricta neutralitate a statului unguresc. La ordinul dedisoluţiune al prefectului de Sibiu, d-na Iudita Măcelariu (prezidentă comitetului de dame) răspunse astfel: Statul nostru(unguresc) e în relaţii amicale atât cu Turcia cât şi cu România şi, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cuturcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire şi simpatie pentru sângele lorpropriu. În fine principiul neutralităţii nu se atinge prin împrejurarea că cetăţenii statului constituie comitete pentruajutoriul răniţilor oricării părţi, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete.Îndealtfeli d-na Măcelariu se obligă a primi, ca persoană privată, toate ofertele în bani şi obiecte ce i se vor trimite de -acuma 'nainte .[1 iunie 1877][„INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI..."]Instalarea în scaunul Mitropoliei Bucovinei a I.P.S.S. Teoctist Blajevici s-a făcut c-o solemnitate într-adevărprinciară . Aşteptat la marginea ţării de delegaţiuni mirene şi clerice , salutat în cale-i de preoţii şi credincioşii pe alcăror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuţi de toate autorităţile înalte ale Bucovinei şi făcându - şi intrarea încapitala ţării după un anume program sărbătoresc , în cântările corurilor şi aclamaţiile mulţimii, bătrânul călugăr auavut o zi de glorie omenească care li se 'ntîmplă la puţini oameni pre pământ . Fie ca aceste ovaţiuni oficiale şineoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă şi cărora scriptura li zice ,,umbră fără fiinţă, vis al înşelăciunei " să nuschimbe întru nimica simplitatea inimei şi curăţia sufletului; fie ca noul mitropolit să ţie mai mult la poporul săuromânesc, la şcoala şi biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile şi linguşirile Austriei oficiale.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!