Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După cât auzim d-nii: princ [ipele ] Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza , Menelas Ghermany , GeorgeCantacuzino, Al. Orăscu , V. Adamachi şi alţii s-au pronunţat deja pentru combinaţiunea prin Creditul fonciar. Amreprodus în estras aceste câteva şiruri din „Curierul financiar" pentru a arăta perspectivele ce le are în Senat acestespedient de stingere a datoriei flotante . După o telegramă sosită ieri, Senatul se zice c-ar fi respins proiectulguvernului şi ar fi discutând un contraproiect propus de d. V. Boerescu.[1 iunie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„ŞI NON E VERO , E BEN TROVATO ..."]şi non e vero , e ben trovato şi s-ar putea întâmpla ca în şcoalele secundare ungureşti să se introducă de la anullimba turcească în locul celei greceşti vechi ca studiu obligatoriu . În urma urmelor, ce-ar şi pierde Ungaria înlocuindlimba grecească veche cu cea turcească. Se ştie că cultura turcească e mult mai presus decât cea grecească. Demosten arfi înlocuit prin procesele - verbale ale noului parlament din Constantinopole, Plato prin istoria vestitului Nastratinhogea, Aristofan prin ,,întroducerea în arta caraghioşilor ", artă despre a cării înţelegere ungurii au dat strălucite doveziîn vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omeneşti îndeobşte, limba turcească va deveni limbaAcademiei ungureşti din Pesta.Am împărtăşit şi noi indulgenţilor cititori un specimen de exerciţiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj şi am spuscă efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de faţădizolvarea comitetelor româneşti formate pentru a veni în ajutorul societăţii Crucii Roşie din Bucureşti. Pretestul a fostcă prin formarea unor asemenea comitete se prejudiţiază stricta neutralitate a statului unguresc. La ordinul dedisoluţiune al prefectului de Sibiu, d-na Iudita Măcelariu (prezidentă comitetului de dame) răspunse astfel: Statul nostru(unguresc) e în relaţii amicale atât cu Turcia cât şi cu România şi, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cuturcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire şi simpatie pentru sângele lorpropriu. În fine principiul neutralităţii nu se atinge prin împrejurarea că cetăţenii statului constituie comitete pentruajutoriul răniţilor oricării părţi, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete.Îndealtfeli d-na Măcelariu se obligă a primi, ca persoană privată, toate ofertele în bani şi obiecte ce i se vor trimite de -acuma 'nainte .[1 iunie 1877][„INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI..."]Instalarea în scaunul Mitropoliei Bucovinei a I.P.S.S. Teoctist Blajevici s-a făcut c-o solemnitate într-adevărprinciară . Aşteptat la marginea ţării de delegaţiuni mirene şi clerice , salutat în cale-i de preoţii şi credincioşii pe alcăror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuţi de toate autorităţile înalte ale Bucovinei şi făcându - şi intrarea încapitala ţării după un anume program sărbătoresc , în cântările corurilor şi aclamaţiile mulţimii, bătrânul călugăr auavut o zi de glorie omenească care li se 'ntîmplă la puţini oameni pre pământ . Fie ca aceste ovaţiuni oficiale şineoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă şi cărora scriptura li zice ,,umbră fără fiinţă, vis al înşelăciunei " să nuschimbe întru nimica simplitatea inimei şi curăţia sufletului; fie ca noul mitropolit să ţie mai mult la poporul săuromânesc, la şcoala şi biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile şi linguşirile Austriei oficiale.
319[1 iunie 1877]COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIŢILORÎn aşteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toatemijloacele de alinare cu putinţă ostaşilor noştri. Din toate părţile ţării ne sosesc ştiri cari ilustrează această nobilă şidezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înfiinţarea de ambulanţe, se fac oferte în cai şi bani pentru armată,c-un cuvînt bogatul şi saracul dau toţi după puterea lor pentru a uşura soarta soldatului nostru, încît se poate spune căastăzi armata este copilul alintat al patriei, precum şi trebuie să fie. Străvechea românime pare apresimţi o nouă fază înviaţa sa, o fază în care oştirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pămînt ce este al nostru va insufla vecinilorrespectul pentru naţionalitatea şi limba, biserica şi istoria noastră. În Bucovina, ţara presurată cu biserici şi monastirizidite de luminaţii domni ai Moldovei, se ţin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte înbani, scamă şi obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în ţara noastră au simţit asemeni de astă dată că, cu toatevorbele rele împrăştiate prin ziarele vieneze şi în altele, cu toate intervenţiile prin „Alianţa universală"' pe la cabinete,România totuşi e mai de preferat ca patrie decît chiar ţările acelea unde ei se bucură de egalitate de drepturi. Nouă nu nevine acuma să insistăm asupra acestui punct — dar am fi înstare să dovedim oricînd şi oricui că evreii s-au bucurat de opoziţie privilegiată chiar alături cu restul locuitorilor ţărei şi că astăzi ei o simt aceasta mai mult decît oricînd.Notăm deci pe scurt cîte ne vin tocmai în minte despre activitatea comitetelor. Lucrătoria comitetului de damedin Bucureşti e în chiar apartamentele Prea Înălţatei noastre Doamne ; în Iaşi e în casele doamnei Aslan. În amîndouăaceste lucrătorii domneşte multă activitate şi bună orînduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focşani siGalaţi.Între comitetele izraelite sînt de numit, pe lîngă cel din Iaşi, cele din Bucureşti, Galaţi, Bîrlad, Ismail, Botoşani,Focşani ş.a, Notăm apoi că, afară de acestea, ,,Crucea Roşie" mai are comitete care lucrează în deosebi.În Transilvania se formaseră comitete la Braşov, Cluj şi Făgăraş, dar au fost dizolvate de guvernul unguresc.Astfel la Sibiiu s-a însărcinat cu strîngerea de bani şi obiecte d-na Iudita Măcelariu, la Braşov d. Diamandi Manole, laOradea Mare d-ra Veturia Roman şi a.m.d.[1 iunie 1877]O SERBARE SECULARĂLa 3 iunie st. n. au avut loc serbarea seculară a înfiinţărei diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare.Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu decincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită şi s-au sfîrşit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabiliclerici şi mireni. Principii bisericeşti cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-aceşti o sută de ani sînt următorii:Dragoş (1777 — 1787). Darabant (1788 — 1805), Samoil Vulcan (1807 — 1839), Basiliu Erdeli (1843 — 1862), IosifPap-Silaghi (1863 — 1873), în fine actualul episcop Ioan Olteanu (1873 — ).[7 iunie 1877]MUNTENEGRU [„DUPĂ CELE MAI NOUĂ ŞTIRI..."]După cele mai nouă ştiri, între care o telegramă a colonelului Bogoliubof, ataşat rusesc la Curtea din Cetinie,luptele din urmă ale muntenegrenilor nu sînt tocmai fericite. La 4 iunie st. n. au avut loc lupta de la Krstaţ şi Goransko,amîndouă puncte ale trecătorii Duga. 17 batalioane de muntenegreni sub comanda voievodului Vucotici apărau acestepuncte în contra lui Suleiman Paşa, care le atacă dinspre Gaţko. Krstaţ, ocupat de 8 batalioane muntenegreni, au fost
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 282 and 283: 282solfegiu şi declamaţie.Acuma c
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 286 and 287: 286îngrijire se grimase , până l
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
- Page 354 and 355: 354dobîndă.Unii ţărani erau vec
- Page 356 and 357: 356AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAR
- Page 358 and 359: 358parapete , de care n-aveau cuno
- Page 360 and 361: 360SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARI
- Page 362: 362Viena-n 4 mart 870Domnilor şi f
- Page 365 and 366: 365datoria cea mare a statului, car
- Page 367 and 368: 367Deficit lîngă deficit, împrum
318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După cât auzim d-nii: princ [ipele ] Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza , Menelas Ghermany , GeorgeCantacuzino, Al. Orăscu , V. Adamachi şi alţii s-au pronunţat deja pentru combinaţiunea prin Creditul fonciar. Amreprodus în estras aceste câteva şiruri din „Curierul financiar" pentru a arăta perspectivele ce le are în Senat acestespedient de stingere a datoriei flotante . După o telegramă sosită ieri, Senatul se zice c-ar fi respins proiectulguvernului şi ar fi discutând un contraproiect propus de d. V. Boerescu.[1 iunie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„ŞI NON E VERO , E BEN TROVATO ..."]şi non e vero , e ben trovato şi s-ar putea întâmpla ca în şcoalele secundare ungureşti să se introducă de la anullimba turcească în locul celei greceşti vechi ca studiu obligatoriu . În urma urmelor, ce-ar şi pierde Ungaria înlocuindlimba grecească veche cu cea turcească. Se ştie că cultura turcească e mult mai presus decât cea grecească. Demosten arfi înlocuit prin procesele - verbale ale noului parlament din Constantinopole, Plato prin istoria vestitului Nastratinhogea, Aristofan prin ,,întroducerea în arta caraghioşilor ", artă despre a cării înţelegere ungurii au dat strălucite doveziîn vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omeneşti îndeobşte, limba turcească va deveni limbaAcademiei ungureşti din Pesta.Am împărtăşit şi noi indulgenţilor cititori un specimen de exerciţiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj şi am spuscă efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de faţădizolvarea comitetelor româneşti formate pentru a veni în ajutorul societăţii Crucii Roşie din Bucureşti. Pretestul a fostcă prin formarea unor asemenea comitete se prejudiţiază stricta neutralitate a statului unguresc. La ordinul dedisoluţiune al prefectului de Sibiu, d-na Iudita Măcelariu (prezidentă comitetului de dame) răspunse astfel: Statul nostru(unguresc) e în relaţii amicale atât cu Turcia cât şi cu România şi, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cuturcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire şi simpatie pentru sângele lorpropriu. În fine principiul neutralităţii nu se atinge prin împrejurarea că cetăţenii statului constituie comitete pentruajutoriul răniţilor oricării părţi, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete.Îndealtfeli d-na Măcelariu se obligă a primi, ca persoană privată, toate ofertele în bani şi obiecte ce i se vor trimite de -acuma 'nainte .[1 iunie 1877][„INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI..."]Instalarea în scaunul Mitropoliei Bucovinei a I.P.S.S. Teoctist Blajevici s-a făcut c-o solemnitate într-adevărprinciară . Aşteptat la marginea ţării de delegaţiuni mirene şi clerice , salutat în cale-i de preoţii şi credincioşii pe alcăror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuţi de toate autorităţile înalte ale Bucovinei şi făcându - şi intrarea încapitala ţării după un anume program sărbătoresc , în cântările corurilor şi aclamaţiile mulţimii, bătrânul călugăr auavut o zi de glorie omenească care li se 'ntîmplă la puţini oameni pre pământ . Fie ca aceste ovaţiuni oficiale şineoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă şi cărora scriptura li zice ,,umbră fără fiinţă, vis al înşelăciunei " să nuschimbe întru nimica simplitatea inimei şi curăţia sufletului; fie ca noul mitropolit să ţie mai mult la poporul săuromânesc, la şcoala şi biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile şi linguşirile Austriei oficiale.