Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

316însă aceasta. Servind şi el tot în acel regiment şi având în urma sa o carieră militară creată prin vitejie personală înrăzboiul cu China, se bucura de-o deosebită afecţie la Curte. În vremea războiului sîrbesc însă s-a dus şi el ca voluntarîn contra voinţei esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie, dar conform legilor militare afost considerat ca dezertor . De atuncea venise anume în Iaşi pentru a întâmpina pe membrii familiei imperiale şi asolicita graţiarea sa.Marii duci, cu cari se 'ntâlnise , îi promisese că vor pune stăruinţele lor pe lângă împăratul. El însă, anticipândstăruinţele protectorilor săi, a crezut a putea obţine graţie suveranului prezentându-i-se în persoană. Cu câteva oareînainte de a se prezenta spusese cătră mai mulţi amici că, dacă nu va izbuti să fie graţiat, are să se omoare. În generetoată purtarea sa arăta neliniştitoare simptome patologice , căci, judecând mai rece, uşor s-ar fi putut convinge ce răuales era momentul pentru a recâştiga favoarea monarhului. Se putea presupune că în vremi ca aceste, când legeadisciplinei militare trebuie mânuită cu deosebită rigoare , M. Sa nu va fi dispusă a înlătura măsuri disciplinare în faţaunui public numeros, care cunoştea greşala militarului ; pe când în vremi mai puţin turburate şi mai ales în altă situaţie,ferită de privirile publicului, un asemenea act de graţie putea uşor să urmeze. Destul că, în urma refuzului, nefericitul,retrăgându - se câţiva paşi de la vagonul imperial, îşi străpunse inima c-un stilet . Dus la moment de cătră doi medici însala de aşteptare, a mai trăit încă vreo douăzeci de minute, neputând vorbi însă un singur cuvânt .Tot Iaşul îl cunoştea. Înalt şi bine făcut, mai mult oacheş şi având în faţă o espresie energică şi fină, mişcându-sec-o eleganţă naturală, el era un oaspe bine văzut al saloanelor şi grădinelor . Alaltaieri însă stătea întins pe o simplămasă de brad într-o ogrăgioară a spitalului Sf. Spiridon. Era aproape neschimbat la faţă, cu aceiaşi răceală şi liniştemilitărească . Actul de sinucidere nu răpise nimic din eleganţa şi frumuseţa întregei figuri. Astfel stătea lungit, învălitîntr-o manta neagră şi numai ochii, rămaşi deschişi şi pierzându-şi strălucirea umejunei vitale, îi dădeau aparenţa c-ar ficuprins de un adânc somn magnetic. D.N. Heck au fotografiat alaltaieri pe mort.Ieri la 9 1 / 2 ore dimineaţa s-au făcut autopsie cadavrului de cătră mai mulţi medici militari ruşi. Stiletul cu douăascuţişuri au intrat cam de 5 centimetri în vârful părţei drepte a inimei şi în direcţie verticală . Lovitura de moarte şi-adat-o c-o extraordinară răceală şi tărie, căci au fărâmat coasta a cincea întreagă şi a patra parte din a şasea . Cercetândusecreierul, s-au găsit în partea dreaptă a menenghiei , adecă a membranei ce învăleşte creierii, mai multe corpusculedure osoase care ne lasă să judecăm că toatăpurtarea sa estravagantă trebuie atribuită şi existenţei unor cauze patologice. Ieri după-amiazăzi a avut locînmormântarea la cimitirul ,,Eternitatea", în asistenţa unui public puţin numeros, dar distins.[27 mai 1877]TURBURĂRI COPILĂREŞTICu ocazia venirii împăratului Rusici, puţinii oşteni din oraş şi corpul serjenţilor de uliţă au făcut la gară onorilemilitare. Stradele erau pline de public şi de băieţi din gimnazie , şcoale primare şi alte institute. Aceşti din urmă, nefiindpoliţie care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, ţipând , şuerând şi spărgând geamurile neiluminate . Mai toţipricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 şi 15 ani.[27 mai 1877][„DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA..."]De pe câmpul de război din Asia ştirile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turceşti. Biuroul decorespondenţă Reuter din Londra vesteşte din partea corespondentului său că centrul rusesc au izbutit să împresure pedeplin cetatea Kars, şi că eclerorii ruşi străbat până în defileul munţilor Soghanli-dag . La 17/29 mai noaptea o ceată decircazieni , comandaţi de Mussa Paşa, s-au încăierat cu ruşii lângă Begli-ahmed , aproape de Kars. Circazienii au fost