Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

315am cunoaşte motivele infame care i-au hotărît să ia arma pentru primejduirea lor şi a altora şi dacă peste acestea n-amşti că provocatorii au apelat la ajutorul unui stat străin.Noi credem că sexul frumos român este cu mult mai luminat în această privinţă decât să credem sau săpresupunem că ar lua sub scutul său un pas public ca acesta în contra opiniunei publice, voiei şi politicei patriei.Nu credem ca damele române să deie remuneraţiuine unui popor pentru infidelitate şi rebeliune; ca, glorificândfaptele perfidului , să se compromită pe sine.Conducătorii infideli şi perfizi ai României, în contra voiei poporului au rădicat pumnalul asupra amicului ei.Au nimicit viitoriul ţărei şi binele poporului, pustiirea va urma şi va glorifica faptele mizerabililor perfizi .Iar noi, aici pe teritoriul Ungariei, aceia cari, prin faptele României şi a muscalului ni vedem primejduită linişteanoastră dinlăuntru, noi cari vedem tendenţa spre acele scopuri cari în linie primă ne ameninţă şi ne primejduiesc viaţanoastră de stat, noi, aici pe teritoriul coroanei ungare , ca supuşi credincioşi, nu putem încuviinţa lucrul acestor perfizi ,nu-i putem menagia , ci trebuie să-i condamnăm şi să-i urmărim cu toate semnele indignaţiei .Vor fi români răniţi cari negreşit vor avea trebuinţă de ajutoriu, noi însă nu putem conlucra la vindecarea acelorrane cari s-au născut pentru ca să ne primejduiască esistenţa; noi nu putem vindeca , ca să se reînsănătoşeze şi iarăşi săşirădice sabia în contra esistenţei noastre, patriei noastre şi a intereselor ei.Vindece 'i şi ajute 'i cela care e în stare a se însufleţi pentru canciucul muscălesc ; care e în stare a-şi purtapicioarele în catene de sclav, care nu vede scopul adevărat al acestui război de bandiţi .Medicament preservativ : după ce vei fi citit o foaie ungurească, să binevoieşti a-ţi spăla mânile .După cîte aflăm, aceste articole şi altele asemenea l-au motivat pe ministeriul din Pesta să oprească funcţionareacomitetului din Sibiu.[27 mai 1877]INCENDIUÎn noaptea de 24 spre 25 c. au izbucnit foc în şirul de case ce formează unghiul stradei de sus şi stradei sf.Atanasie, peste drum de cişmeaua cu bazin din colţul stradei şcoalei de arte. Şapte dugheni , între cari o mare magaziede fierării , au fost distrusă cu desăvârşire , la altele au ars numai acoperământul . Se ştie că pompierii noştri formeazăartileria teritorială, încât cea mai mare parte dintre dânşii se află pe câmpul de război. Cei puţini câţi au rămas şi-au dattoate silinţele putincioase , ajutaţi şi de câţiva soldaţi ruşi, şi au izbutit a localiza măcar incendiul . Dar izbutirea lor auavut s-o mulţămească timpuluifoarte priincios şi liniştit, fără nici un pic de vânt . S-au distins cu această ocazie serjentul major Avrămescu şi soldatulpompier şapira ; dintre soldaţii ruşi unul ş-au fript mâinile ş-au fost transportat la spital. Magazia de fierării eraasigurată, celelalte dugheni nu. Pagubele sunt foarte însemnate şi în flăcări au murit şi doi copii izraeliţi. Incendiul s-auiscat se zice prin spargerea unei lampe cu petrol .[27 mai 1877]SINUCIDEREDe mai multe luni petrecea în Iaşi un barbat tânăr şi interesant, anume Petru Kuzminski , despre a căruiantecedenţii aventuroase fiecine ştia să spună cîte ceva. Pozitiv este că făcea parte din lumea aleasă a Rusiei, căci erafoarte bine cu demnitarii de rangul cel mai nalt al armatei ruseşti. Mulţi ştiau că s-ar fi luptat alături cu francezii încontra germanilor la războiul din 1870, unii îi atribuiau origine polonă, alţii circaziană , în faptă însă era rus, de religieortodoxă şi fiul comandantului regimentului de ulani de Volhynia . Versiunea cea mai apropiată de adevăr ni se pare