Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

314puternicul monarc ortodox al Rusiei. Dumnezeu să Vă binecuvânteze . Dumnezeu să binecuvânteze armia Voastră creştinească şisă îndrepte paşii Maiestăţii Voastre întru toate spre bine, întru mulţi ani.D. Ioan Brătianu traduse alocuţiunea mitropolitului în limba franceză, după care M. Sa răspunse aseminea înlimba franceză:că se bucură, văzând din nou pe Prea S.S. Mitropolitul, pe care l-a văzut încă odată la Ungheni, asigură apoi din nou că vineîn România ca amic, nu ca inamic.Îndreptându-se spre salonul garei, fu întâmpinat de reprezentanţii autorităţilor judeţene şi comunale şi demembrii corpului diplomatic rezidenţi în Iaşi. D. primar al oraşului prezentă M. Sale, după vechiul obicei al pământului, pâne şi sare, care după tradiţie însemnează că sub domnia suveranului întâmpinat populaţiile să se bucure de belşug şiavuţie. Damele prezentară buchete de flori, publicul nenumărat striga ,,Ura !" şi ,,Să trăiască". M. Sa trecu în sala marede aşteptare, care era îmbrăcată c-o rară bogăţie, în urmă trecu în salonul cel mic, unde ordonă să i se servească supeul ,şi conversă cu d-nii miniştri Cogălniceanu şi Brătianu.După ce M.Sa petrecuse o oră şi jumătate conversând cu lumea oficială care-l înconjura se sui iarăşi în vagonulsău şi stătea la fereastră în aclamările entuziaste ale mulţimii şi în sunetele imnului cântat de corurile vocale. Deodatăse făcu o tăcere profundă. Un tânăr , în costum cercazian , îngenunchease înaintea M. Sale, cerând iertare. Era un fostofiţer din armata imperială care se făcuse vinovat de grave greşeli disciplinare ce le vom spune mai la vale şi care cereadrept graţie să fie reintegrat şi trimis în război. M.Sa nu putu admite rugămintea într-un timp în care disciplina trebuiesă fie sfântă . Nefericitul făc [u ] câţiva paşi înapoi şi-şi înfipse pumnalul drept în inimă. Medicii îl transportară repedeîn sala de aşteptare cl . II, aclamările reîncepură şi trenul porni însoţit de urările mulţimei.principale.Oraşul Iaşi era splendid iluminat şi împodobit cu flamuri naţionale; o mulţime nenumărată se mişca pe stradele[27 mai 1877][„LA BECHET AU AVUT LOC..."]La Bechet au avut loc o luptă de cavalerie între trupele comandate de maiorul Petrovan pe de o parte, unmonitor ş-un vapor turcesc pe de alta.Lupta a durat de la 9 până la 11 oare şi s-au aruncat 104 obuze . Vaporul turcesc a suferit mult.La Calafat avea să se aşeze o nouă baterie, ,,Independenţa". Spre a opri aşezarea, turcii au început o bombardarevie din Vidin, la care bateriile noastre au răspuns. Bateriile turceşti au fost silite să înceteze cu focul.[27 mai 1877]AUSTRO-UNGARIA[„DAMELE ROMÂNE DIN TRANSILVANIA..."]Damele române din Transilvania au format un comitet pentru a veni în ajutorul societăţii ,,Crucii Roşie" dinRomânia cu bani şi cu obiecte. Ca să se vadă cum apreciază d-nii maghiari asemenea fapte făcute în favorul unei oştiricare nu e în război cu Ungaria, lăsăm să urmeze mai la vale un articol din ziarul unguresc Kelet din Cluj:În favoarea răniţilor români.Suntem înştiinţaţi din izvor sigur că din Craiova, Bucureşti şi alte oraşe a României s-au trimis apeluri secrete şis-au făcut încercări pe lângă mai multe dame române din patria noastră ca să înfiinţeze aici comitete şi să înceapăcolecte de bani şi scamă pentru răniţii armatei române.Ceea ce afirmăm este faptă pozitivă şi ştim încă despre mai multe dame române că au respins cu rezoluţiuneacea provocare, acum însă avem în mâni un apel subscris de comitetul constituit sub preşedinţa Iuditei Măcelariu (aicicomunică numele membrelor comitetului damelor române din Sibiu).Apelul apelează se 'nţelege la umanitate şi l-am subscris şi noi bucuros pentru orice om care pătimeşte dacă n-