Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

313Dar într-o întrunire particulară d. Boerescu au arătat că, ipotecându-se în regulă proprietăţi de-ale statului,operaţiunea împumutului s-ar scumpi şi complica prin intervenirea creditului fonciar.Pentru a ridica însă creditul biletelor cu curs forţat să li se pună o scadenţă fixă. Scadenţa s-a adoptat, s-a pusapoi un termin maxim pentru retragerea biletelor din cir -culaţie şi s-au dat garanţii că retragerea se va efectua într-adevăr. Astfel dar proiectul nou e în esenţă deosebit de celvechi şi adunarea deputaţilor l-au primit la 20 mai cu 55 voturi pentru, 15 contra şi două abţineri .[25 mai 1877]«STEAUA ROMÂNIEI»Sub acest titlu, care serveşte a desemna întâia decoraţie românească, a început a apărea în Iaşi o foaie politicăcotidiană . A doua capitală a României a văzut până acum născându-se şi murind mai multe foi periodice cari ieşeau odată, de două ori sau de trei ori pe săptămână ; Steaua României va fi cea întâi care va ieşi în toate zilele. Născută subauspicii favorabile, după cum singură o spune în revista sa, şi organ al partidului liberal, îi urăm succes şi viaţă lungă.Ne luăm însă voia a-i face o mică observaţie. Mai tot numărul întâi se ocupă de persoana d-lui primar Pastia. În general,la ivirea lor, ziarele făgăduiesc mai mult decât au de gând să ţie; ne place a crede că Steaua României va face mai multdecât făgăduieşte , ocupându-se de afaceri generale şi lăsând la o parte persoanele, chiar şi când acele ar fi primari unuitârg aşa de însemnat ca Iaşii .[25 mai 1877][„PUŢINI AU FOST PÂN - ACUMA ..."]Puţini au fost pân - acuma împăraţii şi regii cari în şirul veacurilor au văzut pământul României; puţini l-auvăzut ca inamici, şi mai puţini ca amici. Marţi 24 curent, M. Sa Împăratul tuturor Rusiilor , amic ţărei şi Prea Înălţatuluinostru Domn au pus piciorul pe pământul umbrit de coroana României.Sosind strălucit şi încunjurat de mai marii împărăţiei sale, au fost primit de români în mod strălucit şi entuziast .Trenul, compus din o mulţime de vagoane ale Curţii imperiale, a sosit la gara de Iaşi la 9 ore 55 min. (timpul Iaşilor)sara. Precum am amintit în n-rul trecut, atât prin silinţele autorităţii comunale, cât şi prin concursul unor avuţiparticulari, gara de Iaşi era splendid decorată şi iluminată aşa de frumos încât de departe părea un palat din povesti. M.Sa se coborî din vagon împreună c-o suită numeroasă, în care se aflau A.L.L. imperiale marele duce moştenitor şimarele duce Sergiu Alexandrievici ; principele cancelar Gorciacov ; gen. Miliutin, ministrul de război; admiral Pasiet ,ministrul comunicaţiunilor ; gen. conte Adlerberg , ministrul Casei Imperiale, generalul - adiutant princ . Suvarov ;ataşatul militar german gen. baron Werder ; ataşatul militar austriac colonelul baron Bechtolsheim şi alte multepersoane înalte.La sosire toate corurile vocale din Iaşi, conduse de profesorul G . Muzicescu , intonară imnul naţional rusesc. Lacoborâre-i , M. Sa fu întâmpinată de domnii ministri Brăteanu şi Docan şi de generalii ruşi d-nii Stahl , Katelei şi alţii.M. Sa se îndreptă către I.P.S.S.Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei, care-l aştepta cu crucea şi evanghelia în mână , sărută crucea cu care mitropolitul 'lbinecuvântă şi ascultă următorul cuvânt scurt, rostit de mitropolit în limba românească:Maiestate,Cu simţăminte de cel mai profund respect salutăm venirea Maiestăţii Voastre în patria noastră. De la marele Petru, gloriosulvostru străbun, după 166 de ani Maiestatea Voastră sânteţi cel dendâi monarc ortodox care vizitaţi această veche capitală aMoldovei, astăzi a doua capitală a României. Fiţi binevenit între noi. Biserica, clerul şi tot poporul român salută cu respect în Voi pe