Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
304acest scop, au fost respinşi de Muktar Paşa, care staţionează cu opt batalioane la punctul Bardez .[29 aprilie 1877]LEGEA RECHIZIŢIUNILORPentru acelaşi scop cu care s-a publicat convenţia ruso-română , Tipografia Naţională s-a grăbit a reproduce înbroşură şi legea rechiziţiunilor . Este desigur în interesul fiecăruia de-a cunoaşte această lege, care creează pentrucetăţenii statului îndatoriri cu totul escepţionale pentru greaua eventualitate a războiului. Preţul unui esemplar e de 15bani şi se află de vînzare la Tipografia Naţională şi la toate librăriile din Iaşi.[29 aprilie 1877][„AMBASADELE TURCEŞTI..."]Ambasadele turceşti din străinătate au primit notificarea că sultanul a iscălit o irade prin care principele vasaldin România se detronează . Cu această ocazie ne-am adus aminte de istoria, scrisă de un pater din societatea iezuiţilor,în care împăratul Napoleon I era numit Bonaparte , generalul armiilor M. Sale Ludovic al XVIII , care, pentru gloriaacesteimaiestăţi şi în numele ei, avuse multe războaie în Europa. În acelaş senz împăratul Germaniei nu este astăzi decâtguvernorul M. Sale regelui Hanovrei , care poate fi revocat oricând printr-un decret datat din Hietzing , mahalauaVienei.Cu toată iradeua , turcii nu mai fac nici o încercare de-a nelinişti malul stâng al Dunării de când artileria românădin Calafat au dat foc Vidinului.Înlăuntrul ţării chiar constatăm cu plăcere o dispoziţie la care nu ne aşteptam. Într-adevăr în cursul întregiiistorii a românilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, înveninându-se şi mai mult urele de partid, netoleranţapolitică. Astăzi aceste ure par a fi amuţit cu totul. Organele conservatorilor se ţin cu totul în rezervă în privirea politiceiesterioare a guvernului şi, pe când în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în care niciun fel de guvern n-ar fi cu putinţă, în România nu avem a ne plânge de asemenea dispoziţii, deşi, cu limbagiulînverşunat pe care jurnalistica 'l ţinea mai nainte, mai că ne-am fi aşteptat să vedem nemulţămirile manifestându-se întrunmod neregulat.Pe de altă parte ofertele particularilor pentru echiparea armatei sunt foarte numeroase: în toate zilele Monitorulşi ziarele din Bucureşti înregistrează daruri de cai şi bani pentru armată.[1 mai 1877]UN MATERIALIST ROMÂNSe ştie că d. V. Conta au publicat într-un volum în limba franceză ,,Teoria fatalismului ", a cării interesantăpertratare au ocupat mai mult timp coloanele „Convorbirilor literare". Aceste studii ale profesorului din Iaşi au un maremerit, ele sunt dictate pretutindene de spiritul neîndoielnic al adevărului. Poate să fie cineva pentru sau contra teoriilormaterialiste , aceasta nu împiedecă însă ca să recunoaştem meritul personal al autorului de-a fi spus sincer şi fărăîncungiur părerile pe care le crede adevărate, de-a fi scris în mod foarte clar şi de-a fi tratat cestiunea înarmat cu toate
305cunoştinţele necesare. Drept vorbind, puţini scriitori români s-ar putea lăuda cu asemenea calităţi. Dar aceasta nu estenumai părerea noastră. Un profesor de filozofie spiritualistă din Bruxelles a spus, la citirea manuscriptului încă, că rar aîntâlnit pân' acum o carte de filozofie materialistă mai clară, mai consecuentă şi mai sinceră.Profesorul din Bruxelles e departe de-a împărtăşi ideile autorului român, cu toate acestea a cetit cartea cu mareplăcere. Pân - acuma auzim că d. Conta a primit în privirea cărţii sale o scrisoare de la renumitul Charles Darwin şi oaltă de la materialistul german Louis Buchner .[4 mai 1877]CORESPONDENŢII STRĂINIInamicii noştri sunt în ţară şi în mare număr şi ei plătesc ospitalitatea noastră calomniindu-ne ;fiecare cuvânt care iese din gura noastră se răstălmăceşte şi, zburând prin firul telegrafic în toate colţurile Europei, devineun act de acuzaţiune în contra ţărei noastre. De aceea suntem datori să fim poate în cuvinte mult mai rezervaţi încă decât în acte.Iată cuvintele d-lui Cogălniceanu rostite în camera deputaţilor, cuvinte cari au nevoie de oarecare comentar.Într-adevăr nu e o monstruozitate de care corespondenţiiziarelor din Viena şi Pesta să nu fie în stare a învinui pe români. Neue freie Presse mai cu samă se întrece pe sine însăşiîn aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română e de-opoştă îndărătul oraşului, ca să nu fie ajunsă de ghiulele [le] din Vidin, că oraşul nostru e sfărmat cu desăvârşire , pecând în Vidin au ars numai două case ş-au fost rănite două babe, că la Olteniţa , la împuşcătura în vânt a unui monitor ,toţi soldaţii noştri s-au retras. Vapoarele noastre ,,Fulgerul" şi ,,Ştefan cel Mare" au fost captivate de turci. În fine ziarulfrancez ,,Presse" au adus ştirea că M. Sa Domnul a pus să transporte averea sa personală la Sigmaringen şi că mai multde treizeci de lăzi au plecat pân' acum din Bucureşti.Nu mai vorbim de răstălmăcirea plină de ură care se dă fiecărui cuvânt ieşit din gura Domnitorului sau ademnitarilor statului.Nouă ni se pare că sunt mijloace îndestule în contra acestui abuz de fantazie a corespondenţilor străini. Dacăsuntem odată în stare de război, ar trebui ca toate scrisorile adresate în străinătate să se deie deschise la poştă, iarcuprinsul lor să fie controlat de organe discrete ale poliţiei. Se 'nţelege că pentru aceasta ar trebui un anume vot aladunărilor, care pentru caz de război să suspende provizoriu articolul din constituţie relativ la secretul scrisorilor.[4 mai 1879]RAMURI DE MĂSLINPorumbul au adus în corabia lui Noe o ramură de măslin ca semn al retragerii apelor. ,,Curierul financiar"comunică asemenea o ştire care aduce mult cu ramura biblică . El află din sorginte sigură că turcii, cu toate că sunt binepreparaţi a întâmpina invaziunea armatei ruseşti, se vor retrage, ţiindu-se în defensivă, fără a da o bătălie decisivă, pânăîn Constantinopole, unde Anglia, sub pretest de a apăra pe supuşii engleji, va introduce flota sa şi va opri intrarearuşilor, conform promisiunei ţarului. Poarta atunci, justificându-se către poporul musulman că cedează la estremanecesitate, va acorda garanţiile stipulate de conferinţă. Din cauza aceasta Turcia a neglijat a ocupa poziţii strategice caCalafatul, după cum făcea întotdeauna pentru asigurarea cetăţilor sale, pe care astăzi se vede gata ale abandona . Cuplanul acesta Anglia spera nu numai a salva pe creştinii din Turcia de măcelul la care sunt espuşi din parteafanatismului musulman, ci şi a localiza răzbelul.,,Curierul financiar" pare a lua răspunderea acestei ştiri, dar cine ne răspunde de ,,Curierul financiar"?[4 mai 1877]
- Page 254 and 255: 254găsim un adăpost pentru bunuri
- Page 256 and 257: 256[„DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEŞ
- Page 258 and 259: 258În privinţa „crizei" Românu
- Page 260 and 261: 260june român asupra căruia să f
- Page 262 and 263: 262[28 ianuarie 1877]CONCERT [„AS
- Page 264 and 265: 264În urma circulării principelui
- Page 266 and 267: 266mai nalt decit ele şi mai presu
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 282 and 283: 282solfegiu şi declamaţie.Acuma c
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 286 and 287: 286îngrijire se grimase , până l
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 318 and 319: 318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După c
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
- Page 350 and 351: 350ţinutul Vasluiului. Încercarea
- Page 352 and 353: 352Mestchersky fiind ucis, fu înlo
304acest scop, au fost respinşi de Muktar Paşa, care staţionează cu opt batalioane la punctul Bardez .[29 aprilie 1877]LEGEA RECHIZIŢIUNILORPentru acelaşi scop cu care s-a publicat convenţia ruso-română , Tipografia Naţională s-a grăbit a reproduce înbroşură şi legea rechiziţiunilor . Este desigur în interesul fiecăruia de-a cunoaşte această lege, care creează pentrucetăţenii statului îndatoriri cu totul escepţionale pentru greaua eventualitate a războiului. Preţul unui esemplar e de 15bani şi se află de vînzare la Tipografia Naţională şi la toate librăriile din Iaşi.[29 aprilie 1877][„AMBASADELE TURCEŞTI..."]Ambasadele turceşti din străinătate au primit notificarea că sultanul a iscălit o irade prin care principele vasaldin România se detronează . Cu această ocazie ne-am adus aminte de istoria, scrisă de un pater din societatea iezuiţilor,în care împăratul Napoleon I era numit Bonaparte , generalul armiilor M. Sale Ludovic al XVIII , care, pentru gloriaacesteimaiestăţi şi în numele ei, avuse multe războaie în Europa. În acelaş senz împăratul Germaniei nu este astăzi decâtguvernorul M. Sale regelui Hanovrei , care poate fi revocat oricând printr-un decret datat din Hietzing , mahalauaVienei.Cu toată iradeua , turcii nu mai fac nici o încercare de-a nelinişti malul stâng al Dunării de când artileria românădin Calafat au dat foc Vidinului.Înlăuntrul ţării chiar constatăm cu plăcere o dispoziţie la care nu ne aşteptam. Într-adevăr în cursul întregiiistorii a românilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, înveninându-se şi mai mult urele de partid, netoleranţapolitică. Astăzi aceste ure par a fi amuţit cu totul. Organele conservatorilor se ţin cu totul în rezervă în privirea politiceiesterioare a guvernului şi, pe când în Grecia ministeriul se teme a chema Camera de frica unei stări anarhice în care niciun fel de guvern n-ar fi cu putinţă, în România nu avem a ne plânge de asemenea dispoziţii, deşi, cu limbagiulînverşunat pe care jurnalistica 'l ţinea mai nainte, mai că ne-am fi aşteptat să vedem nemulţămirile manifestându-se întrunmod neregulat.Pe de altă parte ofertele particularilor pentru echiparea armatei sunt foarte numeroase: în toate zilele Monitorulşi ziarele din Bucureşti înregistrează daruri de cai şi bani pentru armată.[1 mai 1877]UN MATERIALIST ROMÂNSe ştie că d. V. Conta au publicat într-un <strong>vol</strong>um în limba franceză ,,Teoria fatalismului ", a cării interesantăpertratare au ocupat mai mult timp coloanele „Convorbirilor literare". Aceste studii ale profesorului din Iaşi au un maremerit, ele sunt dictate pretutindene de spiritul neîndoielnic al adevărului. Poate să fie cineva pentru sau contra teoriilormaterialiste , aceasta nu împiedecă însă ca să recunoaştem meritul personal al autorului de-a fi spus sincer şi fărăîncungiur părerile pe care le crede adevărate, de-a fi scris în mod foarte clar şi de-a fi tratat cestiunea înarmat cu toate