Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

302bile, numărul de bolnavi în căutarea spitalului va fi acelaşi ca şi pân - acuma . Auzim cumcă medicii secundari, unfarmacist şi alte persoane a căror prezenţă continuă nu este absolut necesară înlăuntrul casei vor căpăta un adaos în banipentru a-şi închiria locuinţe private şi a lăsa în sama bolnavilor camerele pe care le ocupaseră pân - acuma . Afară deaceea mai sunt 8 camere ce rămăsese neocupate de mai nainte, saloane mari în cari se ţineau şedinţe sau se făceauoperaţii, adică multe încăperi cari pot fi întrebuinţate. Cu o dispoziţie mai economică a încăperilor, numărulreglementar de paturi va fi cât de curând în complet. Materialul adus de intendenţa sanitară rusască nu lasă nimic dedorit, atât e de îndestulător şi de bun, încât în această privinţă Epitropia nu este chemată a face nici un sacrificiu.[17 aprilie 1877]ABUZURIMulţi zarafi din oraşul nostru (şi zarafi sunt în fapt şi acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în modneiertat atât de simplicitatea soldaţilor din rânduri ruseşti, cât şi de nevoile momentane ale ofiţerilor lor. Astfel ni serelatează nemaipomenitul fapt cumcă zarafii (care-s toţi evrei) schimbă soldaţilor armiei ruseşti napoleonul cu 19franci, luând un franc pentru schimbarea piesei de 20 franci. Şi asta se numeşte libertatea comerţului, pe când ar trebuisă se numească tâlhărie curată, ce ar trebui oprită prin măsuri de ordine publică. Căci, oricât de mare ar fi trebuinţa deargint în piaţă, acesta nu poate dispare din comerţ decât în mod artificial. Moneta de argint e legată de pământul alecărui insignii le poartă şi, chiar trecând peste graniţă, ea e silită a se întoarce înapoi aproape cu aceiaşi necesitate cucare se-ntoarce banul de aramă. Căci, dacă ostaşul schimbă un napoleon, nu l-a schimbat desigur pentru a duce monetaromână peste hotar, ci pentru a o cheltui pe loc. A abuza în acest mod de trebuinţele oamenilor şi a le lua 5% pentruschimbarea aurului în argint trebuia să rămâie o activitate specială a lipitorilor din ţara noastră.Noi credem că casieriile şi percepţiile cari în cea mai mare parte primesc argint ar putea să intervie în aceastăprivire şi să schimbe aurul al pari. Acesta n-ar fi un lucru nedemn sau neiertat pentru un serviciu al statului, de vreme ceîntâmpină o nevoie reală, şi administraţia tuturor ramurilor e chemată a întâmpina asemenea nevoi, numai dacă poate.Apoi însuşi statul nostru ar fi folosit, de vreme ce el face toate plăţile în străinătate, adecă amortizările datoriilor publiceşi plăţile pentru înarmări, numai în aur. Să nu uităm apoi cumcă aurul are mult mai multă valoare intrinsecă decâtargintul, căci 10 franci argint nu au întocmai valoarea unei piese de aur de 10 fr.Noi denunţăm faptul astfel cum ni se relatează şi aşteptăm de la autorităţi corectura lui.Cât despre rublele de hârtie , cari sunt în mânile soldaţilor din rânduri , nici nu mai pomenim. Ele se zvârl încontra unui numerariu de nimica şi nici putem face vro observaţie în această privinţă, căci biletele de bancă chiar înRusia au un preţ scăzut. Poate că şi-n această privire s-ar putea stabili o normă oarecare, căci e păcat de Dumnezeu cabieţii oameni să vadă lefurile lor devenind cu totul nominale prin speculele meschine ale evreilor din oraşul nostru.Purtarea bună şi corectă a armiei imperiale trebuie răsplătită din parte-ne de nu prin simpatii ostentative , dar cel puţinprin ecuitate şi prin înlăturarea aspră a precupeţiilor exagerate la care soldaţii ei sunt espuşi.[20 aprilie 1877][„MARŢI ÎN 26 CURENT..."]Marţi în 26 curent, la 2 1/2 ore după amiazi, sosi în Bucureşti ştirea că turcii bombardează Calafatul şi cătunurile din întăriturile noastre au început a răspunde.Pân - acuma geniala strategie turcească de pe malul drept al Dunării s-au manifestat în bombardarea oraşelordeschise şi în jăfuirea satelor deşerte de pe malul stâng , încât atacul ce se face pentru întâia dată unui loc întărit şiocupat de trupe române are o deosebita însămnătate, mai mare de cum s-ar crede la întâia vedere.Nu amintim că răspunsul tunurilor noastre reîncepe o istorie al cărei fir se rupsese de două veacuri aproape, căarmata română începe în acest moment a călca pe urmele vestiţilor războinici din neamurile Muşatin şi Basarab, a