Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-a pune n-rul prezent sub presă aflăm cumcă autoritatea va lua grabnice măsuri în contrascumpirii artificiale a pânii . Drept că în Iaşi nu se află făină înmagazinată şi, mersul trenurilor din ţara de sus fiindîntrerupt din cauza apei între Iaşi şi Podul-Iloaiei, masa de proviziuni esistente părea a se-mpuţina prea repede faţă cuconsumţiunea mare a oraşului. Dar circulaţia întreruptă la punctul pomenit mai sus s-a restabilit deja, încât grânele ţăriide sus nu vor întârzia a se prezenta pe piaţa Iaşilor.În privirea scumpirii pânii mai aflam un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită.D. Lottringer , asociat cu antreprenorii ruşi, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării , şi-a luat libertatea acumpăra o cuantitate de pâne din piaţă, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pânea nu numai că s-ascumpit la moment, dar încă şi aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă.[15 aprilie 1877][„CORPURILE LEGIUITOARE..."]Corpurile legiuitoare s-au deschis la 14 curent cu toată solemnitatea de cătră M. Sa Domnitorul în persoană.Camera după aceasta a votat legea rechiziţiei . Senatul s-a ocupat în secţii cu verificarea titlurilor .Oştirile ruseşti înaintează în linişte şi în cea mai perfectă regulă; ori pe unde trec, respectă autorităţile şi legileţărei. Nici o reclamaţie şi nici o vexaţiune nu a venit până acum la cunoştinţa guvernului. În toată ţara este linişte, bapână şi îngrijirea locuitorilor de pe malurile Dunărei au început să dispară de vreme ce pân' acum pe tot litoralul nu s-aadus nici o suparare pe nicăiri, nici din partea oştirilor otomane regulate, nici chiar din partea vreunor vagabonzi .Acestea s-au adus la cunoştinţa tuturor d-lor prefecţi pentru a fi în poziţiune să dezmintă zgomotele falşe şi poate răuintenţionate care s-ar fi răspândit în judeţele respective. Totodată ministeriul promite a ţine populaţiunile în curent deorice agresiune sau vexaţiune şi de orice pericol ne-ar ameninţa.Senatul s-a constituit alegând de vicepreşedinţi pe d-nii Manolachi Costachi Epureanu şi Dimitrie Brătianu.Camera lucrează în secţii.[17 aprilie 1877][„AU SOSIT ŞTIREA..."]Au sosit ştirea cumcă cea dintâi harţă între ruşi şi turci au avut loc pe şoseaua militară care duce la Kars . Micaimportanţă a ciocnirei se vede din faptul că cu această ocazie s-a făcut prizonieri numai vro 200 turci.[17 aprilie 1877]PâNEA ŞI CARNEA
301Pentru a curma repedea şi nejustificata suire a preţurilor pânii şi cărnii aflăm că onor. consiliu comunal de Iaşi ahotărît a lua cele mai energice măsuri. În şedinţa consiliului din 15 l.c. s-a hotărît a se da d-lui primar puterediscreţionară în privirea aceasta. Între măsurile cele mai cu efect s-au considerat introducerea guilotinei în locul tăiereide pân - acuma — aceasta pentru a înlătura scumpirea prin tăierile rituale ale izraeliţilor — şi apoi reintroducereaaiarului , adică fixarea unor preţuri anumite pentru carne, în proporţie dreaptă cu preţul vitelor. Tot aiarul se vaintroduce la caz de trebuinţă şi pentru pâne . La hoteluri se vor pune tarife cu preţuri fixe . Aceste drepturi i s-au datprimăriei pentru a le pune în lucrare orişicând împrejurările grele în cari trăim ar sili-o să le aplice în interesul public.[17 aprilie 1877]POŞTA [„DE TREI ZILE..."]De trei zile poşta nu mai soseşte din nici o parte, încât suntem lipsiţi cu totul de noutăţi mai pre larg şi reduşi laştirile cam problematice ale unor telegrame. Anunţasem în n-rul trecut că comunicaţia a fost restabilită. Într-adevăradministraţia drumului de fier ajunsese a repara stricăciunile aduse de creşterea Bahluiului şi Siretiului, dar acestereparaţiuni a fost din nou stricate, încât între Iaşi şi Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil.[17 aprilie 1877]INUNDAŢIERevărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a creşte decât momentan. Alaltaierinoaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite din şesul Bahluiului au început a se topi şi locuitoriierau în parte în cel mai mare pericol. Cât ţine şesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălţate, erausub valuri, asemenea ogrăzile şi grădinele, iar mai în departare se vedeau de la şiruri întregi de case numai streşinele.Toată ziua de alaltaieri au fost consacrată scăpării nenorociţilor cari rămaseseră în locuinţele lor şi ducerii în siguranţă aefectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi şi se speră că, cu începutul unei vremi mai liniştite, apele impetuoasese vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor de munte.[17 aprilie 1877]DE LA EPITROPIA SF. SPIRIDONFaţă cu cererile autorităţilor sanitare ruse, Epitropia spitalelor sfântului Spiridon au cedat pentru bolnaviiarmatei imperiale jumătate din localul spitalului central şi toate încăperile spitalului Paşcanu din Tataraşi. Căutareabolnavilor precum şi administraţia este cu totul aparte de aceea a spitalului nostru civil. Epitropia au avut motivedestule să cedeze cererilor ce i s-au făcut, pentru că spitalele noastre au în Rusia moşii în întindere de preste 30 000 defălci, a căror venituri le-au încasat pân - acuma în mod regulat, încât se poate admite cumcă Epitropia nici nu va primichiria ce se zice că i s-ar fi oferit (în sumă de 16 000 franci) şi va şti ca prin servicii aduse militarilor să întărească şimai mult bunele relaţii între ea şi guvernul imperial.Pe de altă parte auzim cumcă numărul reglementar de paturi a spitalului nostru nu va fi scăzut, ci, făcându-se oeconomie raţională în distribuirea încăperilor disponi-
- Page 250 and 251: 250Publicitatea pertratărilor jude
- Page 252 and 253: 252Dodată însă vânturi nava - m
- Page 254 and 255: 254găsim un adăpost pentru bunuri
- Page 256 and 257: 256[„DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEŞ
- Page 258 and 259: 258În privinţa „crizei" Românu
- Page 260 and 261: 260june român asupra căruia să f
- Page 262 and 263: 262[28 ianuarie 1877]CONCERT [„AS
- Page 264 and 265: 264În urma circulării principelui
- Page 266 and 267: 266mai nalt decit ele şi mai presu
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 282 and 283: 282solfegiu şi declamaţie.Acuma c
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 286 and 287: 286îngrijire se grimase , până l
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 318 and 319: 318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După c
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
- Page 336 and 337: 336apariţiunea acestui volum, afar
- Page 338 and 339: 338s-ar mai opune nici la cooperare
- Page 340 and 341: 340Guvernul german a făcut impută
- Page 342 and 343: 342(că adică sensurile sunt singu
- Page 344 and 345: 344oameni învăţaţi, iar pe de a
- Page 346 and 347: 346luptătorilor, este o cifră des
- Page 348 and 349: 348ci ele sînt scrise ,,cu restrî
301Pentru a curma repedea şi nejustificata suire a preţurilor pânii şi cărnii aflăm că onor. consiliu comunal de Iaşi ahotărît a lua cele mai energice măsuri. În şedinţa consiliului din 15 l.c. s-a hotărît a se da d-lui primar puterediscreţionară în privirea aceasta. Între măsurile cele mai cu efect s-au considerat introducerea guilotinei în locul tăiereide pân - acuma — aceasta pentru a înlătura scumpirea prin tăierile rituale ale izraeliţilor — şi apoi reintroducereaaiarului , adică fixarea unor preţuri anumite pentru carne, în proporţie dreaptă cu preţul vitelor. Tot aiarul se vaintroduce la caz de trebuinţă şi pentru pâne . La hoteluri se vor pune tarife cu preţuri fixe . Aceste drepturi i s-au datprimăriei pentru a le pune în lucrare orişicând împrejurările grele în cari trăim ar sili-o să le aplice în interesul public.[17 aprilie 1877]POŞTA [„DE TREI ZILE..."]De trei zile poşta nu mai soseşte din nici o parte, încât suntem lipsiţi cu totul de noutăţi mai pre larg şi reduşi laştirile cam problematice ale unor telegrame. Anunţasem în n-rul trecut că comunicaţia a fost restabilită. Într-adevăradministraţia drumului de fier ajunsese a repara stricăciunile aduse de creşterea Bahluiului şi Siretiului, dar acestereparaţiuni a fost din nou stricate, încât între Iaşi şi Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil.[17 aprilie 1877]INUNDAŢIERevărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a creşte decât momentan. Alaltaierinoaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite din şesul Bahluiului au început a se topi şi locuitoriierau în parte în cel mai mare pericol. Cât ţine şesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălţate, erausub valuri, asemenea ogrăzile şi grădinele, iar mai în departare se vedeau de la şiruri întregi de case numai streşinele.Toată ziua de alaltaieri au fost consacrată scăpării nenorociţilor cari rămaseseră în locuinţele lor şi ducerii în siguranţă aefectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi şi se speră că, cu începutul unei vremi mai liniştite, apele impetuoasese vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor de munte.[17 aprilie 1877]DE LA EPITROPIA SF. SPIRIDONFaţă cu cererile autorităţilor sanitare ruse, Epitropia spitalelor sfântului Spiridon au cedat pentru bolnaviiarmatei imperiale jumătate din localul spitalului central şi toate încăperile spitalului Paşcanu din Tataraşi. Căutareabolnavilor precum şi administraţia este cu totul aparte de aceea a spitalului nostru civil. Epitropia au avut motivedestule să cedeze cererilor ce i s-au făcut, pentru că spitalele noastre au în Rusia moşii în întindere de preste 30 000 defălci, a căror venituri le-au încasat pân - acuma în mod regulat, încât se poate admite cumcă Epitropia nici nu va primichiria ce se zice că i s-ar fi oferit (în sumă de 16 000 franci) şi va şti ca prin servicii aduse militarilor să întărească şimai mult bunele relaţii între ea şi guvernul imperial.Pe de altă parte auzim cumcă numărul reglementar de paturi a spitalului nostru nu va fi scăzut, ci, făcându-se oeconomie raţională în distribuirea încăperilor disponi-