Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

299oare sosi trenul carele aducea pe M. S. Împăratul Rusiei. Ţarul, urmat de o numeroasă suită, fu întâmpinat de mareşalulMoruz cu pâne şi cu sare şi de mai multe dame cu buchete de flori. Ţarul intră în sala gărei , unde văzând pe Pr . S.mitropolitul îşi descoperi capul şi, după o mică salutare , d. Iacobson , consulul rus din Iaşi, prezentă M. Sale pe Pr . Samitropolitul Iosif şi pe fiecare membru din delegaţiunea română. Prea Sf. Sa Mitropolitul îndreptându-se către M. S.Împăratul rosti în limba română următoarea întâmpinare :Maiestate!Fericita sosire a Maiestăţei Voastre Imperiale lângă hotarăle României, a acestei ţări ortodoxe , a căria biserică de secole s-a bucurat de protecţiunea binevoitoare a auguştilor suverani, glorioşii voştri strămoşi, ortodoxii monarhi ai puternicei împărăţii aRusiei, ne procură, şi nouă astăzi fericita ocaziune de a supune Maiestăţei Voastre, omagiile noastre şi respectuoasele felicitări debună venire, atât din partea clerului bisericei române, cât şi din partea reprezentanţilor autorităţilor laice ce împreună suntem veniţiînaintea Maiestăţei Voastre pentru acest sfârşit .suntem pe deplin convinşi, Maiestate, că aceleaşi binevoitoare dispoziţiuni moştenite de la glorioşii voştri strămoşi pentruRomânia şi biserica ei animă şi pe Maiestatea Voastră, Imperială şi vă vor anima în totdeauna pentru gloria bisericei lui Dumnezeu îngenere şi a Maiestăţei Voastre în parte.Ţarul avea în dreapta pe moştenitorul tronului, în stânga pe Frate - său marele duce Nicolaie Nicolaievici şi pefiul acestuia, Nicolaie Nicolaievici, iar îndărătul său mai mulţi generali, între cari şi şeful statului general,Nepokoişiţchi , şi generalul Ignatief. M. S. răspunse în limba rusască:Sunt foarte mulţămit a vă vedea. Cunosc ţara voastră, căci de mai multe ori am venit pe acolo. întru şi acuma, însă ca şi altădată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulţămesc pentru buna venire.Aceste cuvinte au fost traduse în limba română de d. consul Iacobson .Ţarul trecu apoi prin alt salon afară şi, aşezându-se cu marele duce Nicolaie într-o trăsură cu 2 cai albi, plecăspre a inspecta armata. Ajungând în raionul armatei, încălecă ţarul şi sub sunetul muzicilor militare şi strigări de ura!trecu înaintea fronturilor regimentelor , escadroanelor şi bateriilor. Apoi, oprindu-se în mijlocul trupelor, se adresă cătrăcomandanţi şi soldaţi, felicitându-i de bună sosire , urându-le o călătorie fericită şi reuşită deplină şi esprimându-şisperanţa că armata va da şi de astădată probe de vitejie şi disciplină. După aceasta împăratul lăsă să defileze armatadinaintea sa.Terminându-se revista, ţarul se întoarse la gară , luă pe peron adio de la mai mulţi generali, dintre cari a sărutatpe generalul Vanovski , şeful corpului al 12-lea , şi strânse mâna la alţi trei generali, zicându-le că contează peactivitatea şi vitejia lor.La oarele 6 3/4 sara ţarul se întoarse la Chişinău.[15 aprilie 1877]INUNDAREAproape în toate primăverile Bahluiul primejduieşte prin inundaţiile sale dacă nu viaţa, dar desigur sănătateaunei mari părţi a oraşului nostru, a acelor suburbii ce se întind în valea sa. Astfel şi în noaptea dintre 13 — 14 c. pârăulîmflat de ploi torenţialeau inundat o mulţime de case şi strade care şi astăzi încă pline sunt de apă, încât toată mahalaua în lungul albieiformează un sistem întreg de mlaştini şi de bălţi , despărţite cu oarecare simetrie de şiruri de case şi de stradele c-unnivel mai înălţat. Vieţi de oameni drept că nu s-au pierdut, dar nici dorim cuiva să fi petrecut în una din acea mulţimede case pe a căror fereşti şi uşi a intrat apa turbure a pârăului . Asemenea, între cantoanele no 6 şi 7 linia drumului defier Iaşi-Ungheni au fost inundată şi deteriorată , încât mersul trenurilor e deocamdată peste putinţă.Au suferit de inundaţie mai cu samă despărţirea a II-a şi IV-a şi în parte despărţirea I-a (în valea mitropoliei).La multe locuri apa au ajuns la o adâncime atât de considerabilă încât oamenii nu şi-au putut părăsi casele, ci au trebuitsă petreacă în poduri pîn' a doua zi. Mai ales între 2 şi 3 oare (14 c.dim .) valurile să fi fost cu deosebire mari. Ieri d.prefect a poliţiei împreună cu membrul cons . com . d. Iorgu Iorga au mers cu şeici până la casele inundate şi auîmpărţit pâne şi rachiu pe la cei ce nu se putuseră refugia încă.[15 aprilie 1877]