Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

290Acest Masinissa avea numai rolul de a provoca vecinic pe cartaginezi, iar aceştia n-aveau voie să se mişte,pentru a nu se pomeni c-o declaraţie de război din partea Romei. În fine totuşi a trebuit să se opuie cu armele regeluiNumidiei şi apoi s-a început un şir de tratări diplomatice în care romanii au făcut diferite presiuni asupra cartaginezilor,care n-aveau de scop decât a-i face incapabili de a rezista. Cartaginezii au îndeplinit toate condiţiile Romei — până şidezarmarea generală şi estradarea tuturor armelor în mâini romane, când iată că se iveşte ultima, neînlăturabila condiţiea Romei: „că oraşul Cartago trebuie risipit din fundament şi că orăşenii să se strămute într-o mare depărtare de la port".Atunci s-au început războiul al treilea, în care romanii aveau toate avantagele, iar cartaginezii numai desperarea lor.Sfârşitul e cunoscut de toţi.Şi astăzi e cam acelaşi lucru. Regele Masinissa se află în Peninsula Balcanică în mai multe exemplare.Turcia simte că-i este păstrată soarta Cartaginei şi că ultima „condiţie de pace" va fi ca turcii să părăseascăEuropa. De aceea nici nu sunt dispuşi să iscălească sentinţa lor sub forma unui protocol care hotărăşte că ei vor trebuisă realizeze în mod ,,sincer" reformele. Căci cine judecă dacă e sinceră sau nu realizarea? Cabinetul din St. Petersburg,Roma. Cartaginezii erau foarte sinceri în îndeplinirea condiţiilor tractatului după al doilea război. Aceasta nu i-au opritpe romani de a zice că ei nu sunt sinceri şi de a desfiinţa înfloritorul stat african.[1 aprilie 1877]CONCERTUL MICHERU[„ALALTAIERI VIOLONISTUL NOSTRU..."]Alaltaieri violonistul nostru d. Toma Micheru a dat concertul său în sala palatului înaintea unui public relativdestul de numeros şi ales.Toate piesele esecutate s-au bucurat de un succes neîndoielnic .[1 aprilie 1877]GRIGORIE GĂNESCULa 7 april st. n. a murit grabnic, în urma ruperei unei vine a inimei, scriitorul şi publicistul Grigorie Gănescu. Ela fost născut la a. 1829 şi-a făcut studiile începătoare la Paris şi a vizitat după aceea universităţi germane. Introdus încariera jurnalistică de cătră Emile de Girardin, a fondat în urmă, la 1860, foaia săptămânală „Courrier duDimanche ", care-n vremea ei a fost cel Întâi organ neatârnat al opoziţiei contra imperiului şi a numărat întrecolaboratori pe I. I. Weiss , Ranc , Prévost-Paradol şi alţi mulţi, cari de atunci au ajuns de mult la renume. Persecutat depoliţia şi judecătoriile bonapartiste şi suprimându-se „Curierul de Duminică", el l-a reânfiinţat sub titlul de ,,Nain Jaune", în care a continuat cu aceiaşi colaboratori lupta în contra imperiului; până ce autorităţile, după multe admoniţiuni şicondamnări , l-au izgonit din Franţa ca străin.În a. 1861 înfiinţă în Frankfort lângă Main o foaie mare, care apărea în toate zilele, numită ,,L'Europe " şi ţinutăcam în felul ,,Independenţei Belgice ". Cunoştinţele sale foarte varie şi întinse cu cei mai însemnaţi oameni de stat şiatracţiunea care o esercita faţă cu talente publicistice au făcut să înflorească şi această întreprindere .La 1866 generalul prusian Vogel v. Falckenstein , ocupând cu trupele sale oraşul liber Frankfort , au suprimat şiziarul ,,Europe", iar Gănescu se întoarse în Franţa, unde avea de gând să se aşeze definitiv şi unde cumpără laMontmorency locul unde fusese renumitul ermitagiu al lui J. J. Rousseau. El izbuti în fine de a căpăta naturalizareamare şi în 1868 fu ales de cătră cantonul Montmorency membru în consiliul general al departamentului Seine-et-Oise .De acuma-nainte el s-apropie de fracţiunea aceea a partidului liberal care, condusă de Emile Olivier , credea a