Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

289din urmă spune că nu e fondată ştirea că Anglia în tratările ce le-a avut cu Rusia au renunţat la punctele de vedere depân - acuma .Anglia n-au admis schimbări decât în formă, înlesnind astfel măsurile Rusiei dacă ea voieşte pacea. Ziareleengleze aduc ştirea că, dacă nu se va-ncheia pacea cu Munte-negrul şi Rusia nu va dezarma, Anglia nu mai e obligată cu nimic prin protocol. Această ştire trebuie comentată astfel:,,Rusia nu va putea privi protocolul în nici un caz ca un mandat european pentru, acţiunea ei". Unele detalii dincuprinsul protocolului [nu ne] sunt încă bine cunoscute, dar totuşi este verisimil că s-a primit o stilizare care nu impuneAngliei nici o îndatorire în caz de a nu se încheia pacea cu Muntenegrul şi de-a nu dezarma Rusia.Dezarmarea Rusiei atârnă de încheierea păcii cu Muntenegru şi de primirea protocolului din partea Turciei,după care un delegat estraordinar turc va regula celelalte în Petersburg. Dar toate acestea nu sunt încă sigure.Perspective că Turcia va întâmpina cererile Rusiei nu sunt pân - acuma .În fine ziarul rusesc ,,Golos" caută a demonstra că prin semnarea protocolului puterile au recunoscut dreptulRusiei de a întrebuinţa mijloace silnice dacă Turcia nu va esecuta reformele.[25 martie 1877]FONDAŢIUNEA DIEZAtragem atenţiunea cititorilor asupra articolului privitor la FONDAŢIUNEA Diez, pe care-l reproducem din,,Timpul". După cât ştim, nici un alt ziar românesc n-a crezut de cuviinţă de-a da samă despre acest articol, însemnatdin multe punte de vedere. Scrisoarea d-lui Hugo Schuchardt e într-un stil atât de demn şi depărtat de toate mizeriilepolitice ale zilei încât faptul că mai exista încă învăţaţi dizbrăcaţi de patimele actualităţii e pentru noi o adevăratămângâiere . Recomandăm propunerea ilustrului profesor tuturor acelora care sunt în stare de-a face ceva în favoareafondaţiunei.[25 martie 1877][„SE PARE CĂ PESIMIşTII ..."]Se pare că PESIMIşTII care nu prevesteau vrun mare succes protocolului iscălit la Londra vor avea cuvânt pânînsfârşit . Istoria lumii ce-i dreptul nici nu se face pe hârtie , ci prin modificare de voinţe şi de intenţii intime, şi Angliava putea să iscălească încă zece protocoale fără ca aceasta să schimbe atitudinea ei pe câtă vreme voinţa ei nu va fischimbată prin motive puternice de interes. Dar fiindcă nu e nimic nou sub soare şi fiindcă portiuncula sapientiae cucare se fericesc popoarele rămâne cam în toate vremile aceeaşi, vom aduce un exemplu mai vechi de tratări analoage şiaceasta din al treilea război cu Cartago .Cumcă între slavi şi turci există o antiteză tot atât de pronunţată ca între Roma şi Cartago e sigur. După ceCartago fusese obligată la plata unei mari despăgubiri de război a trebuit să ardă flota sa şi pierduse dreptul de adeclara război decât doar cuînvoirea Romei; după ce această puternică metropolă a lumii antice ajunsese, sub administraţia prevăzătoare anenorocitului Hannibal, să plătească milioanele impuse de Roma, după ce ajunsese să trăiască sub puterea garantă aRomei cam în atârnarea în care se află astăzi Turcia în privinţa politică, — totuşi cenzorul Cato n-avea altă de făcutdecât să predice cu şi fără ocazie vecinica frază că oraşul Cartago trebuie şters de pe faţa pământului . Diplomaţiaromană nu era întru nimic inferioară celei moderne, acelasi joc dublu, aceleaşi cuvinte lunecoase, aceleaşi trăgănări sefăceau pe atunci ca şi astăzi. Dacă prinţul Muntenegrului s-ar putea asemăna cu Masinissa, regele Numidiei, atuncitabloul devine complet.