Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
286îngrijire se grimase , până la cele mai mici mişcări ale gestului , a mânilor chiar, totul era studiat în amănunţime . Amadmirat într-adevăr acele tonuri cu care d-sa colora tranziţia dintr-un afect la altul. Acuma muşchii feţei se dispuneauîntr-un gest de o rece şi neândurată viclenie, ochii pândeau şi musculatura gurii arăta un uşor tremur de nerăbdare;acum aceeaşi fizionomie arăta hotărârea , cruzimea , furia. Tot astfel a fost şi vorba. De la vehemenţă până la tonul camrăguşit al patimei ascunse, scara întreagă de tonuri a fost observată cu măiestrie .Dar dacă d. Galino a fost eroul serei, jocul celorlalţi colegi ai [săi] nu e mai puţin vrednic de laudă. D-naEvolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviinţă, caracterul resignat şi înţelept al ţarinei , întreruptnumai prin puternicul amor pentru contele Sapieha . D-na Conta a jucat cu simţământ şi naturalitate pe Olga , iar d.Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte piese şi au avut momente îndestul defrumoase.Nezicând pân' acum decât bine despre reprezentaţia de joi, vom trebui să rugăm totuşi pe directorul de scenă casă evite de-a da roluri, secundare chiar, în mâna a persoane cari, prin câteva şiruri vorbite rău, compromit succesulpiesei şi nimicesc iluzia produsă cu greu prin patru acte jucate bine. O piesă de teatru e esteticeste un întreg ca şi untablou sau o simfome . Fie tabloul cât de frumos, dacă o figură din el va fi caricată impresia totală se nimiceşte; fiesimfonia cât de frumos executată , dacă în mijlocul execuţiunei un străin ar pune instrumentul la gură ş-ar începe-aţârlăi fără înţeles, impresia simfoniei întregi se şterge într-o clipă. Dar aceasta s - a 'ntîmplat la reprezentaţia de carevorbim. Rolul căpitanului de gardă Jakinski a fost încredinţat unui domn Popovici. Acesta avea un pasagiu mai lung derecetit pe care l-a depănat aşa încât nu s-a ales nimic din gura d-sale. Se înţelege de sine că d. Popovici ni este foarteindiferent şi nu d-nia lui e de vină că n-are talent şi nici buna cuviinţă pentru a învăţa cincisprezece şire pe de rost. Darne pare rău că, din cauza unui figurant , publicul au pierdut deodată şi într-un moment iluzia ce o produsese oreprezentaţie pe care o credem de model.·Fiindcă nu sperăm a putea vorbi mai pe larg despre închiderea formală a stagiunei, care se va face astăzi la 12oare din zi prin reprezentaţia comediei ,,Jianul ", de aceea vom vorbi tot acuma despre orchestră şi desprereprezentaţiile cu cântece . În anul acesta orchestra a fost în mare parte compusă din profesorii şcoalei noastre demuzică dirijată de d. E. Caudela . Vodeviluri şi operete a fost deci esecutate cu multă preciziune atât din parteacântăreţilor cât şi din partea orchestrei . D. Caudela este un muzicant de talent atât în esecuţie (ca violonist), cât şi încompoziţiile sale, cari nu sunt lipsite de farmec. atât melodramele cât şi cele mai multe arii de Vodeviluri au fostcompoziţii ale domniei sale .Întorcându-ne la şirul de idei espus la începutul acestei dări de samă, esprimăm dorinţa de-a vedea continuânduseînceputurile bune din anul acesta. Numai rămâindmulţi ani aceeaşi trupă, numai prefăcîndu-se trupele ambulante într-o companie statornica a teatrului orăşenesc se vorforma cu vremea atît un repertoriu, cît şi o companie aleasă. Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rolînsemnat. Aici, în mai mare depărtare de şarlatanismul intelectual, de suficienţa şi corupţia centrului politic al ţării, s-afăcut binefăcătoarea reacţiune în contra ignoranţei şi spiritului de neadevăr al ,,academicianilor", în atmosfera noastrămai liniştită se va crea poate şi un teatru. Pe cînd la Bucureşti se vor reprezenta pe scenă farse cu aluziuninecuviincioase la demnitarii statului şi se vor spăla „zdrenţe" atît în teatru cît şi aiurea, în Iaşi ne vom învrednici poatecu vremea de-a crea o atmosferă artistică unde oamenii de orice opinie să poată privi c-un egal interes zugrăvirea părţiieterne din om. Neavînd un teatru al curţii, care să formeze un azil pentru arta naţională, poate că teatrul oraşului Iaşi vafi preste cîţiva ani în stare de-a împlini măcar în parte această lacună a culturei noastre. Căci arta este senină şi vecinică.Dramele lui Shakespeare şi comediele lui Moliére se vor putea reprezenta şi peste mii de ani şi vor fi ascultate cu acelaşviu interes, căci pasiunile omeneşti vor rămîne în veci aceleaşi. Dar a pune pe scenă împrejurări şi oameni cari azi sîntpentru a nu mai fi mîne înseamnă a da unui institut de cultură sufletească caracterul frivol a unui café-chantant.[20 mart. 1877]
287[„ŞTIRELE DIN URMĂ..."]Ştirele din urmă zic că s-a subscris protocolul prin care puterile cer ca Turcia să îndeplinească dorinţeleEuropei în privinţa îmbunătăţirei soartei populaţiunilor; nu se vorbeşte în el de dezarmarea din partea Rusiei şi Turcianu este chemată a subscrie protocolul pentru moment, dar pacea pare asigurată.[23 martie 1877][„ŞTIRILE DIN STRĂINĂTATE..."]Ştirile din străinătate sînt pacifice. Din Londra se vesteşte că înţelegerea între Rusia şi Anglia s-a stabilit şi căsemnarea protocolului este aproape făcută; în Paris pacea se consideră asigurată dacă Poarta va consimţi a cedadistrictul Nicsici şi a dezarma în acelaşi timp cu Rusia. Puterile toate stăruiesc pe lîngă cea dintîi de a închia pacea cuMuntenegrul.[23 martie 1877]PRELEGERILE JUNIMEI[„DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR A ŢINUT..."]Duminica trecută d. Pogor a ţinut prelegerea sa asupra monoteismului . În cursul vorbirei, d-sa a constatat cumcă ideea unui dumnezeu e relativ nouă şi de origine semitică. Necrezând a putea constata mai de aproape izvorulpsicologic al monismului teologic, d-sa a arătat numai că această idee s-a manifestat la evrei sub două forme deosebite,şi anume sub aceea de ,,Eloim " sau dumnezeu al puterei şi ,,Iehovah " sau fiinţa care există prin sine însăşi; au arătatapoi că ideea din urmă este cu mult mai naltă decât cea dintâi şi că este prototipul închipuirei şi mai curate monoteistepe care şi-au făcut-o mai târziu arabii. Prelectorul n-a uitat a aminti mai pre larg pluralismul religiei evreieşti, născutdin impuitoarea realitate a răului în lume, şi fatalismul mahometan, izvorât din ideea absolută şi necontrazicătoare a d-zeului moametan .În urmă a arătat că, oricâte ar fi controversele şi încrederea ştiinţei moderne, monoteismul, credinţa că o putereuniversală stăpâneşte toată viaţa şi toată mişcarea reală, este rezultatul cel mai înalt al cugetării omeneşti, care nu poatefi înlăturat prin esperienţă numai.Din cauza întârzierilor de pân - acuma , cele două prelegeri amânate se vor ţinea în două dumineci consecutivecari urmează după săptămâna luminată.[23 martie 1877][CONCERT [„DEŞI CONCERTUL..."]Deşi concertul d-lui Toma Micheru va avea loc în 30 martie, adică abia peste o săptămână , totuşi mare partedin bilete s-a desfăcut de pe acuma, fără ca să se fi tipărit chiar anunţurile pentru concert. Artistul român a avutoarecare greutăţi până să se facă cunoscut publicului iaşan, dar astăzi dorinţele sale sunt aproape întâmpinate , atât prin
- Page 236 and 237: 236idem asupra legei adiţionale la
- Page 238 and 239: 238BELGIA[„«INDEPENDENŢA BELGIC
- Page 240 and 241: 240Tot astfel nebunia reflexivă ş
- Page 242 and 243: 242Sub titlul Jidovii în România,
- Page 244 and 245: 244[„« COLECTORUL LITERARPENTRU
- Page 246 and 247: 246preot, îşi bate joc de un sat
- Page 248 and 249: 248noastre, cerând drepturi de la
- Page 250 and 251: 250Publicitatea pertratărilor jude
- Page 252 and 253: 252Dodată însă vânturi nava - m
- Page 254 and 255: 254găsim un adăpost pentru bunuri
- Page 256 and 257: 256[„DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEŞ
- Page 258 and 259: 258În privinţa „crizei" Românu
- Page 260 and 261: 260june român asupra căruia să f
- Page 262 and 263: 262[28 ianuarie 1877]CONCERT [„AS
- Page 264 and 265: 264În urma circulării principelui
- Page 266 and 267: 266mai nalt decit ele şi mai presu
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 282 and 283: 282solfegiu şi declamaţie.Acuma c
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 318 and 319: 318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După c
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
- Page 332 and 333: 3321600 case mohametane şi 1500 ca
- Page 334 and 335: 334iar restul l-a înapoiat d-nei m
287[„ŞTIRELE DIN URMĂ..."]Ştirele din urmă zic că s-a subscris protocolul prin care puterile cer ca Turcia să îndeplinească dorinţeleEuropei în privinţa îmbunătăţirei soartei populaţiunilor; nu se vorbeşte în el de dezarmarea din partea Rusiei şi Turcianu este chemată a subscrie protocolul pentru moment, dar pacea pare asigurată.[23 martie 1877][„ŞTIRILE DIN STRĂINĂTATE..."]Ştirile din străinătate sînt pacifice. Din Londra se vesteşte că înţelegerea între Rusia şi Anglia s-a stabilit şi căsemnarea protocolului este aproape făcută; în Paris pacea se consideră asigurată dacă Poarta va consimţi a cedadistrictul Nicsici şi a dezarma în acelaşi timp cu Rusia. Puterile toate stăruiesc pe lîngă cea dintîi de a închia pacea cuMuntenegrul.[23 martie 1877]PRELEGERILE JUNIMEI[„DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR A ŢINUT..."]Duminica trecută d. Pogor a ţinut prelegerea sa asupra monoteismului . În cursul vorbirei, d-sa a constatat cumcă ideea unui dumnezeu e relativ nouă şi de origine semitică. Necrezând a putea constata mai de aproape izvorulpsicologic al monismului teologic, d-sa a arătat numai că această idee s-a manifestat la evrei sub două forme deosebite,şi anume sub aceea de ,,Eloim " sau dumnezeu al puterei şi ,,Iehovah " sau fiinţa care există prin sine însăşi; au arătatapoi că ideea din urmă este cu mult mai naltă decât cea dintâi şi că este prototipul închipuirei şi mai curate monoteistepe care şi-au făcut-o mai târziu arabii. Prelectorul n-a uitat a aminti mai pre larg pluralismul religiei evreieşti, născutdin impuitoarea realitate a răului în lume, şi fatalismul mahometan, izvorât din ideea absolută şi necontrazicătoare a d-zeului moametan .În urmă a arătat că, oricâte ar fi controversele şi încrederea ştiinţei moderne, monoteismul, credinţa că o putereuniversală stăpâneşte toată viaţa şi toată mişcarea reală, este rezultatul cel mai înalt al cugetării omeneşti, care nu poatefi înlăturat prin esperienţă numai.Din cauza întârzierilor de pân - acuma , cele două prelegeri amânate se vor ţinea în două dumineci consecutivecari urmează după săptămâna luminată.[23 martie 1877][CONCERT [„DEŞI CONCERTUL..."]Deşi concertul d-lui Toma Micheru va avea loc în 30 martie, adică abia peste o săptămână , totuşi mare partedin bilete s-a desfăcut de pe acuma, fără ca să se fi tipărit chiar anunţurile pentru concert. Artistul român a avutoarecare greutăţi până să se facă cunoscut publicului iaşan, dar astăzi dorinţele sale sunt aproape întâmpinate , atât prin