Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

284Serata muzicală care vineri a avut loc în institutul normal de domnişoare al d-nei Emilia Humpel a ieşit foartebine. Înaintea unui auditoriu numeros şi ales, compus în mare parte din părinţi şi rude ale elevelor, acestea au executatpiesele programei c-o îndemânare şi c-un tact vrednice de mirare pentru vârsta copilelor. Mai amintim că d-şoaraHesshaimer, profesoară în institut, care împreună cu d. Humpel au condus producţiile elevelor, a binevoit şi singură adilecta auditorul cu executarea măiastră a „Capriciului asupra unor motive româneşti" de Raff.[20 martie 1877]LICEUL DIN SUCEAVA[„ÎNTR-O CORESPONDENŢĂ..."]Într-o corespondenţă din Cernăuţi, reprodusă după ,,Timpul", cetitorii noştri au văzut că una din condiţiile subcari o parte a partidului naţional bucovinean a consimţit a intra în camera provincială (Landtag ) a fost şi introducerealimbei de propunere române în liceul din Suceava. Aflăm acuma din izvor sigur că Ministerul cez . reg . al instrucţiei auhotărît ca de la toamnă propunerea în limba română să se introducă an cu an, gradatim , în liceul menţionat. La anul seva face începutul cu clasa întâia . Totodată ministeriul au întrebat direcţia liceului ca să i se comunice cărţile didacticece se vor introduce în clasa întâia . Această din urmă întrebare are înţelesul ei pentru autorii buni didactici din România;căci ministerul cez . reg . cumpără cu preţuri însemnate cărţile bune şi nu este în această privire esclusivit ; încâtscriitorii de la noi pot asemenea concura în această privire. Se 'nţelege că nu sfătuim pe nimene care nu cunoaştepedagogia şi nu ştie a dispune materia ştiinţifică în mod metodic de-a face încercarea cutezătoare să supună scriereleapreciaţiei pedagogilor practici din Austria. Iar cât despre cărţile bune (pentru învăţământul primar de ex.,) ele au fostde mult apreciate dincolo de Molna . Astfel metodul întrebuinţat de Manliu în tratarea gramaticei româneşti s-a introdusîn cele mai multe şcoale curat-româneşti din Bucovina.Personalul didactic din Suceava este foarte bun, căci toţi profesorii sunt ieşiţi de la facultatea de litere şi ştiinţedin Viena şi sunt români. Din împrejurările în cari există acest liceu nu putem stabili decât un prognostic bun pentruviitorul lui. Depărtat de luptele cari înveninează viaţa publică de la noi şi ferit de vecinicele fantazii reformatorii , liceuldin Suceava ar fi menit să devină un foarte bun, dacă nu cel mai bun institut secundar românesc. Nu ne îndoimasemenea că literatura didactică naţională va câştiga mult, încât înrâurirea acestui institut asupra românilor din imperiuşi din ţară va fi mai mare decât aceea a Universităţii din Cernăuţi.[20 martie 1877]REVISTA TEATRALĂ[,,«MOARTEA LUI PETRU CEL MARE»..."]„Moartea lui Petru cel Mare", dramă în 5 acte de Eugene Scribe, care a fost jucată joia trecută în beneficiul d-luiMihail Galino, formează o demnă încheiere a stagiunei . De cîte ori vedem cîte - o piesă grea, reprezentată cu atâtacuviinţă precum cea de joi, ne vine din nou în minte întrebarea repertoriului, pe care am ridicat-o de - atâtea ori încoloanele acestei foi. Teatrului românesc îi trebuie un capital de piese bune, actorilor un capital de roluri potrivite cutalentul şi fizicul lor. Din mijlocul nestatorniciei gustului public şi al serilor sacrificate petrecerei uşoare şi casei trebuiesă se ridice partea statornică a instituţiunei , un mic repertoriu ales, dat din când în când , care să formeze miezul vieţeiadevărat artistice şi începutul unui teatru naţional vrednic de-un asemenea nume.Drept că epoca noastră e neâncrezătoare şi sceptică. Multele decepţiuni pe care inteligenţele mai sănătoase le-auavut pe toate terenurile , pe cel literar, ştiinţific,