Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
282solfegiu şi declamaţie.Acuma cel puţin publicul va fi în drept să aştepte rezultate mai mari, iar opiniile opuse asupra şcolii vor aveadupă câţiva ani probe îndestul de tari fie pentru, fie contra ei.[18 martie 1877]CONCERT [„VIOLONISTUL ROMÂN..."]Violonistul român Toma Micheru se întoarce din capitala Basarabiei ruseşti, unde au dat cu deplin succes douăconcerte şi au conlucrat la un al treilea, în folosul şcoalei luterane de-acolo. În oraşul nostru, unde din repeţitele saleproducţiuni publicul s-a 'nvăţat a-l iubi, va da după cât auzim un concert în sala palatului, la 30 martie curent.Programul va fi de astă dată compus din următoarele piese: 1) Spohr , Concert (D-mol ) ; 2) Beethoven, Romanţă; 3).Chopin, Nocturnă; 4). Beethoven, Adagio op. 30; 5). Alard, Fantazie de concert.[18 martie 1877]SERATĂ MUZICALĂ [„ASTĂZI LA OPT OARE..."]Astăzi la opt oare sara va avea loc serata muzicală în pensionatul normal de domnişoare al d-nei EmiliaHumpel. Programul este cel următor: 1) Weber . Uvertura operei „Oberon " pentru 2 clavire cu 8 mâni . 2) Moschelles .„Grandes variations " op. 32,pentru 4 mâni . 3) Iensen. a) Studiu melodic pentru piano, b) „Dans la forge" studiu caracteristic pentru piano 4) ***Cântec popular rusesc. Cor. 5). a) Schumann. Romanţă pentru piano. b) Rossini. Melodie variată pentru piano. 6).Bach. Sonata pentru piano. 7) Mozart. Concert în re-minor (partea a 3-a) cu acompaniament de un al doilea piano. 8)Saint Saëns. ,,Dans[c] Macabre" poem simfonic, aranjat pentru 2 clavire de compozitorul. 9) *** ,,Santa Lucia", Cântecpopular italian. Cor. 10). Raff. Capriciu asupra unor motive române. Piesă de piano. 11). Mendelssohn.,,Hochzeitsmarch" pentru 2 clavire şi 8 mâni .Am avut deja ocazia de-a spune că „pensionatul normal de domnişoare" e nu numai cel mai bun din România,dar că nici în străinătate nu se vor găsi multe cari să-l egaleze necum să-l întreacă. Instrucţia solidă pe care o primesccopilele în toate ramurile învăţământului primar şi secundar, apoi deose[bi ]ta aptitudine şi bogăţia de cunoştinţespeciale ale profesorului de muzică (D. Humpel) sunt tot pe atâtea indicii că serata muzicală va avea şi de astă datăsuccesul pe care l-a avut în trecut.[18 martie 1877]CONCERTUL FRIEMANNAlaltăseară era să fie acest concert, însă d. Friemann au renunţat de a-l da, pentru că nu venise îndestul public.Într-adevăr, afară de câţiva statornici iubitori de muzică (precum prinţul Gr . Sturza, consulul imp. rusesc, dr. Otrembaşi alţi câţiva domni) nu mai venise aproape nimenea.Cauzele acestei lipse de succes se sustrag de la apreciaţia noastră, dar, pentru cei ce vor să înţeleagă ciudatastare de lucruri în care e cu putinţă ca concertul unui violonist bun să nu fie vizitat de fel, vom spune că toate concertele
283date în oraşul nostru atârnă , din cauza scumpetei locurilor şi a micului număr de amatori de muzică, de la câtevasaloane din Iaşi, mai cu samă însă de la dame. Numai când frumoasele mâni de fee se însărcinează cu desfacereabiletelor un concert reuşeşte; publicul cel mare ieşan nu e atras de virtuozităţile muzicale. Cultura mai întinsă în aceastădirecţie e restrânsă la câteva zeci de persoane din clasele avute. Se poate dar ca d. Friemann să nu fi ştiut a se orienta înmediul social în care venise.[18 martie 1877][„CU TOATE ZGOMOTELE..."]Cu toate zgomotele pe care le trimete ,,Agence Havas" ziarelor din România şi a căror inşirare cetitorul le vedealături cu apreciaţia aceasta, situaţia nu este încă atât de complicată încât optimiştii să nu poată avea speranţe de pace.Astfel din Constantinopole se depeşează că tratările cu Muntenegru nu sunt rupte, ci numai întrerupte, tot astfel tratărileîntre Rusia şi Anglia sunt numai suspendate momentan, până ce seva formula pentru cestiunea dezarmării. Pentru a stabili această formulă se fac toate mijlocirile posibile. Astfel se zicecă Rusia s-ar fi obligat ca, în loc de-a dezarma la moment, să-şi împartă corpurile de armată, dar atunci va cere, afară deprotocol, încă şi alte garanţii. Poate că cu aceste tratări Rusia nu urmăreşte decât de-a câştiga timp, poate iar că voieştea se putea retrage cu onoare din toată afacerea aceasta a Orientului. Cine-o poate stabili de pe acuma?[20 martie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„UNUL DIN REDACTORII..."]Unul din redactorii ziarului „Presse" raportează următoarele despre întrevederea pe care a avut - o cu generalulIgnatieff:,,Generalul declară că nu a întâmpinat la Londra dispoziţiuni sinceraminte favorabile păcii. El a zis: ,,De prezentla Londra nu se urmează o politică a poporului englez. Dacă războiul va izbucni, cu deosebire Englitera va firesponsabilă".Rusia nu urmăreşte politică de cucerire, dar ea insistă pentru a obţinea garanţiile pe care le crede indispensabile.Generalul zice că el mai era însărcinat de a preciza situaţiunea Rusiei în ceea ce priveşte alianţa celor treiîmpăraţi.Adaogă apoi că Rusia nu va mai putea purta multă vreme sarcinile care rezultă din mobilizarea armatei şi căîntâmplările care s-au petrecut în timpul din urmă în Turcia o sileau a-şi grăbi deciziunea. Generalul dealtmintreleacrede că interesele Austriei de asemenea cer o soluţiune promptă."[20 martie 1877][„SERATA MUZICALĂ CARE VINERI..."]
- Page 232 and 233: 232nu le numi altfel, sunt arătate
- Page 234 and 235: 234bulgar ce nu vorbea turceşte au
- Page 236 and 237: 236idem asupra legei adiţionale la
- Page 238 and 239: 238BELGIA[„«INDEPENDENŢA BELGIC
- Page 240 and 241: 240Tot astfel nebunia reflexivă ş
- Page 242 and 243: 242Sub titlul Jidovii în România,
- Page 244 and 245: 244[„« COLECTORUL LITERARPENTRU
- Page 246 and 247: 246preot, îşi bate joc de un sat
- Page 248 and 249: 248noastre, cerând drepturi de la
- Page 250 and 251: 250Publicitatea pertratărilor jude
- Page 252 and 253: 252Dodată însă vânturi nava - m
- Page 254 and 255: 254găsim un adăpost pentru bunuri
- Page 256 and 257: 256[„DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEŞ
- Page 258 and 259: 258În privinţa „crizei" Românu
- Page 260 and 261: 260june român asupra căruia să f
- Page 262 and 263: 262[28 ianuarie 1877]CONCERT [„AS
- Page 264 and 265: 264În urma circulării principelui
- Page 266 and 267: 266mai nalt decit ele şi mai presu
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 286 and 287: 286îngrijire se grimase , până l
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
- Page 312 and 313: 312[18 mai 1877]«ROMÂNIA LIBERĂ
- Page 314 and 315: 314puternicul monarc ortodox al Rus
- Page 316 and 317: 316însă aceasta. Servind şi el t
- Page 318 and 319: 318[„DUPĂ CÂT AUZIM..."]După c
- Page 320 and 321: 320atacate de puterile principale a
- Page 322 and 323: 322[5 iunie 1877]I. C. MAXIMÎn Buc
- Page 324 and 325: 324Iacă în cîteva cuvinte tablou
- Page 326 and 327: 326Cu ocaziunea circulării otomane
- Page 328 and 329: 328Blancfort , M. Hesshaimer, M. Pa
- Page 330 and 331: 330MESERIILESe ştie că meseriile
282solfegiu şi declamaţie.Acuma cel puţin publicul va fi în drept să aştepte rezultate mai mari, iar opiniile opuse asupra şcolii vor aveadupă câţiva ani probe îndestul de tari fie pentru, fie contra ei.[18 martie 1877]CONCERT [„VIOLONISTUL ROMÂN..."]Violonistul român Toma Micheru se întoarce din capitala Basarabiei ruseşti, unde au dat cu deplin succes douăconcerte şi au conlucrat la un al treilea, în folosul şcoalei luterane de-acolo. În oraşul nostru, unde din repeţitele saleproducţiuni publicul s-a 'nvăţat a-l iubi, va da după cât auzim un concert în sala palatului, la 30 martie curent.Programul va fi de astă dată compus din următoarele piese: 1) Spohr , Concert (D-mol ) ; 2) Beethoven, Romanţă; 3).Chopin, Nocturnă; 4). Beethoven, Adagio op. 30; 5). Alard, Fantazie de concert.[18 martie 1877]SERATĂ MUZICALĂ [„ASTĂZI LA OPT OARE..."]Astăzi la opt oare sara va avea loc serata muzicală în pensionatul normal de domnişoare al d-nei EmiliaHumpel. Programul este cel următor: 1) Weber . Uvertura operei „Oberon " pentru 2 clavire cu 8 mâni . 2) Moschelles .„Grandes variations " op. 32,pentru 4 mâni . 3) Iensen. a) Studiu melodic pentru piano, b) „Dans la forge" studiu caracteristic pentru piano 4) ***Cântec popular rusesc. Cor. 5). a) Schumann. Romanţă pentru piano. b) Rossini. Melodie variată pentru piano. 6).Bach. Sonata pentru piano. 7) Mozart. Concert în re-minor (partea a 3-a) cu acompaniament de un al doilea piano. 8)Saint Saëns. ,,Dans[c] Macabre" poem simfonic, aranjat pentru 2 clavire de compozitorul. 9) *** ,,Santa Lucia", Cântecpopular italian. Cor. 10). Raff. Capriciu asupra unor motive române. Piesă de piano. 11). Mendelssohn.,,Hochzeitsmarch" pentru 2 clavire şi 8 mâni .Am avut deja ocazia de-a spune că „pensionatul normal de domnişoare" e nu numai cel mai bun din România,dar că nici în străinătate nu se vor găsi multe cari să-l egaleze necum să-l întreacă. Instrucţia solidă pe care o primesccopilele în toate ramurile învăţământului primar şi secundar, apoi deose[bi ]ta aptitudine şi bogăţia de cunoştinţespeciale ale profesorului de muzică (D. Humpel) sunt tot pe atâtea indicii că serata muzicală va avea şi de astă datăsuccesul pe care l-a avut în trecut.[18 martie 1877]CONCERTUL FRIEMANNAlaltăseară era să fie acest concert, însă d. Friemann au renunţat de a-l da, pentru că nu venise îndestul public.Într-adevăr, afară de câţiva statornici iubitori de muzică (precum prinţul Gr . Sturza, consulul imp. rusesc, dr. Otrembaşi alţi câţiva domni) nu mai venise aproape nimenea.Cauzele acestei lipse de succes se sustrag de la apreciaţia noastră, dar, pentru cei ce vor să înţeleagă ciudatastare de lucruri în care e cu putinţă ca concertul unui violonist bun să nu fie vizitat de fel, vom spune că toate concertele