Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

275În 9 martie st. n. delegaţii muntenegreni şi-au motivat pretenţiunele arătând că acordarea lor este neapăratăpentru întemeierea unei împăcări durabile . Savfet Pasa au răspuns la acestea că în genere pretenţiile nu sunt admisibileşi că mai cu samă opinia publică din Turcia se opune la cesiuni de teritoriu. Mai cu samă s-au împotrivi la cesiuneacetăţii Niksici, a teritorielor dinspre Albania şi a portului Spizza. Aşadar tratările de pace turco-muntenegrene ameninţăa se 'mpiedeca de stavile serioase.[2 martie 1877]PRELEGERILE JUNIMEI[„DUMINECA TRECUTĂ D. P. VERUSSI ..."]Dumineca trecută d. P. VERUSSI a ţinut prelegerea sa asupra ,,politeismului " înaintea unui public distins şifoarte numeros. Plecând de la consideraţia psicologică că politeismul este o religiune ce stă în legătură necesară cugradul de dezvoltare intelectuală a unui popor şi că e proprie mai cu samă neamurilor unde judecata puţin deprinsă estejucăria închipuirei , d-sa a arătat cum astăzi încă popoarăle politeiste (camciadalii , grönlandejii ş.a.) pun cauzafenomenelor naturei în persoane divine, a căror acte sunt vânturile , viscolele , tunetul şi toate celelalte fenomene fizice.Trecând apoi la cosmogonia arilor vechi, au arătat cum din cultul lui Brahm care reprezenta universul înainte de creareşi nu se putea nici gândi , nici personifica, religia a simbolizat încetul cu încetul pe creator în Brahma, în Vişnu putereade viaţă, prin şiva moartea. A arătat apoi din ce cauză munţii sunt totdeauna aleşi de locuinţe zeilor, cum zeii inzilor adevenit nemuritori, cum în fine dintr-o concepţie preistorică şi unitară s-au osificat religia în chipurile simbolice alezeilor.Prelectorul a trecut apoi la popoarele iranice , coborâtoare din cel aric , dar la care s-a dezvoltat cultul focului şiapei dualitatea principiului universului.Apoi a trecut la egipteni (hamiţi ) şi la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitateapsicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri foarte deosebite prin înrâurirea împrejurimei , în India subimpresiunea naturei măreţe, în Egipet sub impresiunea atârnărei acestui stat de soare, Nil şi pământ .Ajungând apoi la greci, la cari politeismul a născut o neântrecută dezvoltare a artelor plastice , d-sa a arătat pescurt cosmogonia grecească, apoi mitologia şi reprezentarea plastică a figurelor ei. Totodată au arătat cum paralel cucultul s-a dezvoltat metafizica , apoi scepticismul şi cum acestea a adus la cădere politeismul grecilor şi romanilor.În fine d-sa încheie cu următoarele cuvinte: ,,Omul, din mijlocul vieţii de toate zilele, din mijlocul suferinţelorşi patimelor de cari este cuprins, tinde întruna, gravitează cătră un ideal. În fiecare zi el crede că l-a atins şi iarăşi înfiecare zi se convinge că idealul de ieri nu este decât o nălucire a minţii sale; încât credinţi religioase, sistememetafizice nu sunt decât părţile repetate ale unei spirale imense care, ridicându-se prin infinitul timpului, ne conduce laDivinitate , căci acolo numai se află adevăratul răspuns ce omul îl caută pre pământ ".[2 martie 1877]TEATRU [„CU MULŢĂMIRE DEOSEBITĂ..."]Cu mulţămire deosebită anunţăm că duminică va avea loc reprezentaţia de beneficiu a d-nei A. Dănescu. Pieselece se vor juca sunt ,,Iudita şi Olofern ", operetă în două acte cu muzica de Eduard Wachman tatăl , şi ,,O palmă în teatrunaţional", comedie în 2 acte. Wachman tatăl era unul din acei muzicanţi plini de talent şi de reminisecnţe , care învremea lui scutura ariile din mânică , încât o mulţime de operete din repertoriul vechi al teatrului bucureştean i datoresclui origina lor. Cu toate că operetele acele sunt foarte plăcute, astăzi nu se mai aude aproape nimic de ele. Amintimnumai, pentru cine le va fi văzut, feeri [i]le: „Fata aerului", ,,Lumea pe dos", vodevilul „Cine vrea, poate" şi altelemulte din şirul cărora e asemenea, ,,Iudita şi Olofern ".Despre beneficienţă vom repeta ceea ce în coloanele acestei foi am constatat de mai multe ori. D-ra Dănescu nu