Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

273încheiere nu se putea prevedea la moment, din care cauză n-am găsit de cuviinţă de-a ne întinde în detalii asupracestiunii. Acuma însă, când tot incidentul e închis odată pentru totdeauna, vom da în câteva şire o relaţie cu totulobiectivă a întâmplării , pentru a înlătura toate faimele eronate , cîte se lăţise în această privire. De la un timp încoaceatât pedagogul cât şi maistrii au fost denunţat direcţiei faptul că între elevi sunt câţiva malcontenţi cari refuză a sesupune regulamentului disciplinar al şcolii. Izvorul acestor nemulţămiri se zice să fi fost nişte instigaţiuni din afara deşcoală, deci în afară de cercul de privighere al autorităţii şcolare. Aceste acte de nesupunere se repetau tot mai des,încât pedagogul şi maistrii s-au văzut siliţi a raporta consiliului de disciplină că nemulţămiţii nu primesc pedepsele celi se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcţia se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi,prin care ei declarau că n-au lucru şi cer să li se deie. Faţă cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste arfi numai un pretest de-a face neorânduieli , că fiecare din ei are de lucru, dar că nu voiesc să lucreze. În fine consiliulde disciplină s-a văzut silit să ceară concursul consiliului superior de supraveghere, compus după lege din d. prefect aldistrictului, d. primar al oraşului şi d-un inginer judeţean . Acest consiliu de supraveghere a hotărît a propuneministeriului eliminarea din şcoală a opt elevi despre cari maistri şi pedagogul raportase că nu voiesc să se supună şisamănă disordinea şi între ceilalţi elevi.Pentru a face eliminarea cât se poate de puţin penibilă atât pentru cei pedepsiţi cât şi pentru colegii lor, direcţiaau hotărît de-a începe cu trei, cari erau din oraşul Iaşi chiar, şi a vesti în privirea celorlalţi mai Întâi pe părinţi, cari săvie să-i ieie. Dar aceştia trei au refuzat de a părăsi şcoala. În urma acestui refuz d. comisar al despărţirii a III-a i-achemat pe câteşi opt înaintea sa, le-a cetit ordinul ministerial prin care se dispunea ca să fie eliminaţi şi i-au somat săpărăsească şcoala. D. prefect în special a avut buna-voinţă de a-i instala pe cei din districte într-un otel până ce or venipărinţii ca să-i ieie.Dintre aceşti opt eliminaţi unul, anume Vasiliu , a sărit noaptea peste îngrăditura institutului şi a intrat în vorbăcu elevii rămaşi în şcoală, pentru a-i împinge şi pe ei la aceeaşi nesupunere . Câţiva cari l-au urmat pe Vasiliu au fostarestaţi de poliţie şi eliberaţi în urma mijlocirii d-lui secretar al şcolii, Climescu, cari i-au readus la şcoală. Dar spiritulde rebeliune încolţise deja. Cincisprezece dintre cei din şcoala s-au prezentat înaintea consiliului de disciplină şi a cerutca sau să se reprimească cei eliminaţi sau vor părăsi şi ei şcoala. Atuncea d. director le-au spus în mod conciliant ca săgândească la ceea ce fac; ,,nimenea nu i-a silit să intre în institut şi nimeni nu-i opreşte să iasă. Să recugete însă că,dacă părăsesc şcoala, o părăsesc fără consimţamântul direcţiei şi că voravea să sufere urmările". Totuşi aceşti cincisprezece au dat un fel de suplică, iscălită de toţi, prin care declară căpărăsesc şcoala.Consiliul de disciplină a încheiat la moment un proces verbal , prin care s-a relatat şi aceste neorânduieliministeriului. În urma acestora ministeriul a dat direcţiei putere discreţionară de-a esclude pe câţi va voi şi a reprimiasemenea pe câţi va voi, desigur procedura cea mai umană şi mai corectă din toate. Puţin trecu şi cei cincisprezece A'nceput a se căi de pasul lor şi a reveni unul cîte unul cerând iertare de la profesori şi de la direcţie. Câteşi cincisprezeceau fost primiţi, după ce au declarat fiecare în parte că se vor supune tuturor pedepselor ce li va impune consiliul dedisciplină. Astfel incidentul se poate privi ca închis.[27 februarie 1877][„INTERPELAŢIUNEA…”]Interpelaţiunea d-lui Apostoleanu a ocupat şedinţa din 24 fevr. a Senatului. Această interpelaţiune avea de scopsă ceară guvernului publicaţiunea actelor privitoare la misiunile d-lor Ghica, Rose [t]ti şi D. Brătianu în străinătate;publicarea actelor relative la convenţiunile comerciale încheiate cu Franţa, Anglia şi Italia; în fine, interpelatorul maicerea lămuriri guvernului în privirea memorandului din vara trecută a d-lui Cogălniceanu şi în privinţa protestuluiadresat Porţii cu ocaziunea promulgărei constituţiunei otomane, deci ea se compunea din patru părţi distincte .D. Apostoleanu dezvolta mai pe larg cestiunile ce adresa şi rugă să i se dea răspunsul pe care lumea îl adastă cunerăbdare.D. ministru obiectă că ar fi bine ca biuroul să invite pe d-nu interpelant a împărţi interpelarea sa şi a fixa caredin cele patru cestiuni conţinute într-însa trebuie să facă obiectul dezbaterii .D. Apostoleanu răspunse că nu poate consimţi la o asemenea cerere, căci, dacă interpelarea făcută cuprinde mai