Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

270O circulară a marelui-vizir cătră guvernorii provinţiilor li impune acestora îndatorirea de a căuta ca populaţia săse dezarmeze .Din cauza întârzierii delegaţilor muntenegreni, armistiţiul între Poartă şi Muntenegru s-au prelungit în modformal pe douăzeci de zile.Ziua de 17 fevr . (1 mart) 1877 este menită a fi remarcabilă în istoria ţărilor dunărene. În 16/28 fevr . scupcinamare sârbească a primit bazele restabilirii păcii, convenite cu Poarta. Consiliul de miniştri al Porţii asemenea au admisacele baze, încât joia trecută (1 mart s.n.) avea să se sebsemne instrumentul păcii. Scupcina mare a fost deschisă în 16fevruarie la 9 oare, 50 min. dimineaţa de cătră principe în persoană şi înşedinţă secretă , alegându-şi prezident pe George Topazovici şi viceprezident pe Teodor Tuciacovici .Şedinţa a ţinut până la 12 1/4, în ea s-au primit condiţiile restabilirii păcii cu Poarta şi, îndată ce şi-au datvoturile, a fost în graba mare închisă. Această grabă ,,Politische Correspondenz" o esplică prin teama guvernului căScupcina putea să comită estravaganţe , de vreme ce intre aleşi erau şi câţiva socialişti .Dacă vom crede unei telegrame din Constantinopole, atunci actul închierii păcii s-a urmat astfel. În 17 l.c. s-aiscălit de ambe părţile un proces verbal conţiind trei puncte 1) status quo 2) amnistia 3) deşertarea teritoriului sîrbesc întimp de douăsprezece zile. Apoi Serbia avea să deie Porţii o notă relativă la garanţiile cerute şi cuprinzând următoarele4 puncte: oprirea de a ridica întăriri nouă, ridicarea flamurei otomane lângă cea sârbească , egala îndreptăţire a evreilorşi oprirea bandelor înarmate .Despre numirea unui agent turcesc la Belgrad cât şi despre Micul Zvornic nu va fi vorba în aceasta notă. Apoiprincipele Milan va adresa vizirului o telegramă, anunţând că aprobă condiţiile păcii, după care Poarta va lua act dedeclaraţia Principelui şi Sultanul îi va da un nou firman de întărire.[20 februarie 1877]VREMEA [„DUPĂ ZILE SENINE..."]După zile senine şi calde, cari păreau, a prezice sosirea 'n curând a primăverei, ne-am pomenit din nou cu vicol,omăt şi frig. De două zile ninge într-una, omătul în troiene acopere uliţele şi ulicioarele , trenurile cari vin din jos nusosesc la Iaşi, încât în decursul acestor zile nu ştim ce se 'ntîmplă nici înlăuntru nici în afară de ţară. Numai trenul de laSuceava a sosit ca prin minune atât ieri cât şi alaltăieri, aducând ştirile de pace pe care le-am înregistrat în numărul deastăzi.[20 februarie 1877]BALUL ROMÂNIEI JUNESe ştie că societatea studenţilor români din Viena dă în fiecare an un bal splendid, care se bucură de un oarecarerenume prin eleganţa şi frumuseţea lui. Lunea trecută (în 14 fevr.) comitetul societăţei compus din d-nii drd . Stihi(prezident), drd . Ciurcu şi stud . tecn . Popazu au fost primiţi în audienţă de M. Sa Împăratul. Cu această ocazieMaiestatea Sa a binevoit a cere informaţii detaliate despre mersul societăţii studenţilor români şi mai cu samă desprecabinetul de lectură; în urmă a promis că, iertându-l împrejurările, va veni asemenea la bal. Balul însuşi era fixat pe ierisâmbătă . Cu această ocazie directorul muzicei balurilor Curţii Imperiale, d. Strauss , a dedicat societăţii o polcăfranşaise, intitulată ,,Fulg de omăt" (Schneesternchen ).[20 februarie 1877]