Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
262[28 ianuarie 1877]CONCERT [„ASTĂZI ÎN 30 IANUARIE..."]Astăzi în 30 ianuarie va avea loc în sala Conservatorului concertul dat de violonistul Th . Micheru (artistromân), cu concursul binevoitor al D-lui G . Scheletti . Programa e următoarea: No. 1 Beethoven . Sonata (în A-dur )pentru piano şi violină. No. 2I. Artôt . Fantazie briliantă . No. 3 Mendelssohn . Adagio . No. 4 a) Micheru. Nocturnă pentru violină singură. b)Iubirea (romanţă ). c) Dorul (romanţă ). d) Hora Floricica (cu acompaniament do piano). No. 5 Beethoven. Romanţa (înF-dur ). No. 6 Alard . Fantazie de concert. Preţurile locurilor: Locul 1-i 10 franci, locul al 2-lea 5 franci. Biletele se potcapata la magazinul de muzică la d-nii Hirsch şi Fincke şi în sara de concert la casă.[30 ianuarie 1877]AUSTRO-UNGARIA[„MAIESTATEA SA A PRIMIT..."]Maiestatea Sa a primit demisiunea cabinetului unguresc Tisza. Preşedintele actual al consiliului e însărcinat cugerarea afacerilor, dar se crede că acest provizoriu nu va dura mult, de vreme ce sunt perspective că un nou cabinet seva forma cât de curând . Cabinetul austriac Auersperg au ţinut nu consiliu pentru a stabili linia sa de purtare în acesteîmprejurări. Persoana despre care se vorbeşte că s-ar însărcina cu formarea noului cabinet unguresc este baronulSennyei , deşi alţii vor a şti că baronul a declinat definitiv această onoare.În Camera deputaţilor din Pesta s-a citit un rescript al preşedintelui consiliului adresat preşedintelui Camerei,prin care se anunţă că în 8 fevruar demisiunea ministeriului a fost primită de M. S. Împăratul. În cea mai adâncă tăcerea parlamentului, D. Tisza luă cuvântul pentru a spune conform uzului parlamentar cari au fost motivele şi împrejurărilece l-au silit a demisiona . Opinia sa este că cestiunea băncii nu se poate dezlega altfel decât prin crearea unei bănciautonome ungureşti.Dar, în vederea greutăţilor politice şi a strâmtorărei financiare, cabinetul a fost de părere că, păstrând pe deplininviolabilitatea dreptului Ungariei, să reguleze această întrebare deocamdată în înţelegere cu guvernul celuilalt statconfederat . În această desbatere însă au rămas multe cestiuni in suspenso, mai cu samă aceea a constituirei unui organcentral.Aicea ministerul unguresc a întâlnit o cerere care nu putea fi primită fără a păgubi demnitatea statului maghiar,deci n-a găsit altă cale decât de a rupe cu trătările. Cererea Austriei e ca în acel organ central membrii unguri să fietotdeauna în minoritate, ceea ce nu se împacă cu demnitatea naţională.Rămânea deci încercarea de a crea o bancă autonomă , drept pe care nu i l-a contestat nimeni Ungariei. Darîngrijirile regelui pentru monarhie şi ţară sunt aşa de mari în această privire încât cabinetul unguresc nu le-au pututrisipi.Nu Rămânea deci decât să-şi dea demisia, pe care Maiestatea Sa a binevoit a o primi. Tisza a rugat apoi Cameraca să-şi suspende şedinţele până când regele va fi dispus ceva în privirea noului guvern, ceea ce nici va dura mult, devreme ce Coroana doreşte ca nesiguranţa să se sfârşască cât de curând .Se zice că generalul Ignatief a avut însărcinarea de-a cere de la comitele Andrassy declaraţii hotărâte asuprapoziţiei ce va lua-o Austria faţă cu Rusia în cazul unui război.[2 februarie 1877]
263[„ATENŢIA GENERALĂ..."]Atenţia generală au atras-o în zilele cele din urmă interpelaţia pe care D. Cogălniceanu a făcut-o în Senat cuprivire la starea universităţei din Iaşi.Cu un bogat material de probe, d-sa a voit a dovedi că acest institut de cultură este în decadenţă, din cauză căprofesorii se ocupă cu alte lucrări decât acelea ale ştiinţei şi cumulează funcţiuni adesa incompatibile cu catedra lor.Drep [t] care interpelantul a provocat pe ministrul instrucţiei de a ţinea pe profesori la împlinirea îndatoririlor lor.D. ministru, răspunzând , au arătat cu această ocazie defectele legii instrucţiei şi cum ea nu pune piediciprofesorilor de-a se servi de dreptul de a fi aleşi în corpurile legiuitoare, nici îi opreşte de la ocuparea mai multorfuncţiuni.moţiune:interpelantul , nemulţămit cu acest răspuns, au revenit asupra cestiunei şi a culminat propuind următoareaSenatul, auzind esplicările date de d. ministru al instrucţiei şi văzând starea universităţii de Iaşi, provenită din absenţaprofesorilor, invită pe d. ministru a aplica art. 386 etc. din legea instrucţiei.Această moţiune a d-sale a fost primită alaltăieri cu adeziune din partea guvernului.[6 februarie 1877][„DACĂ AR FI DE CREZUT..."]Dacă ar fi de crezut aserţiunile ziarelor din Viena, atunci criza băncii se va risipi în favoarea Ungariei. În adevărTisza şi-a fost dat demisia. Împăratul a fost primit-o, ba însărcinase pe baronul Sennyey cu formarea unui cabinet nou,însă preste noapte se schimbară lucrurile. Ungurii au ştiut, prin mijlocirea contelui Andrassy, să-l convingă pe împăratcă un alt ministeriu unguresc nu-i cu putinţă şi că acesta este le meilleur des ministčres possibles , aplicând maxima luiLeibnitz la oasele muritoare ale d-lui Tisza.Se vede că lucrul era prevăzut şi precugetat astfel. D. Tisza a reintrat în ministeriul unguresc pe uşa pe careieşise, şi toată demisia sa n-a fost decât o comedie pentru a vedea ce efect va face asupra spiritelor retragerea ilustruluidemagog .Astfel înainte de 4 zile au fost iarăşi o conferenţă, la care a luat parte d-nu Tisza ca demisionar şi ministru adinterim cu colegii său Wenckheim şi Szell pe de o parte şi miniştrii austriaci Auersperg, Lasser şi de Pretis pe de alta.În această şedinţă nu s-a fixat sau delimitat nimica, dar s-au constatat numai că o înţelegere în cestiunea bănciinu e cu putinţă decât păstrându - se principiul parităţii la compunerea consiliului de administraţie.Va să zică Austria au cedat Ungariei. De atunci urmează din nou conferenţele şi se introloacă iarăşi regulatminiştrii reintraţi maghiari şi cei austriaci, cărora, dorindu-le deplină sănătate în pisarea apei, trecem la altele.[6 februarie 1877][„ÎNTRE SERBIA ŞI MONTENEGRO..."]Între Serbia şi Montenegro şi Turcia pare a se stabili înţelegere. Cel puţin tratările preliminare între Zukici şiVogoridi la Viena par a fi fost atât de bune încât au încurajat pe sârbi de a trimite la Constantinopoli, pentru încheiereapăcii, pe D. Kristici şi Matici . Un decret princiar a convocat Scupcina cea mare pentru ziua de 26 fevruarie; iar pentru20 a lunei curente s-a stabilit alegerile.Principele Montenegrului doreşte a trata pentru pace numai la Viena.
- Page 212 and 213: 212naţionalităţilor un trai vred
- Page 214 and 215: 214alegători . Iarăşi lucru fire
- Page 216 and 217: 216Dacă duci afacerea înaintea Ca
- Page 218 and 219: 218În marginele restrânse pe cari
- Page 220 and 221: 220O CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNĂ ÎN MC
- Page 222 and 223: 222şi ar apare astfel în Pesta, p
- Page 224 and 225: 224pasiunei ; din care cauză princ
- Page 226 and 227: 226bisericeşte mai rău decum au s
- Page 228 and 229: 228În privirea şcoalei rurale s-a
- Page 230 and 231: 230vom şti să li arătăm totdeau
- Page 232 and 233: 232nu le numi altfel, sunt arătate
- Page 234 and 235: 234bulgar ce nu vorbea turceşte au
- Page 236 and 237: 236idem asupra legei adiţionale la
- Page 238 and 239: 238BELGIA[„«INDEPENDENŢA BELGIC
- Page 240 and 241: 240Tot astfel nebunia reflexivă ş
- Page 242 and 243: 242Sub titlul Jidovii în România,
- Page 244 and 245: 244[„« COLECTORUL LITERARPENTRU
- Page 246 and 247: 246preot, îşi bate joc de un sat
- Page 248 and 249: 248noastre, cerând drepturi de la
- Page 250 and 251: 250Publicitatea pertratărilor jude
- Page 252 and 253: 252Dodată însă vânturi nava - m
- Page 254 and 255: 254găsim un adăpost pentru bunuri
- Page 256 and 257: 256[„DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEŞ
- Page 258 and 259: 258În privinţa „crizei" Românu
- Page 260 and 261: 260june român asupra căruia să f
- Page 264 and 265: 264În urma circulării principelui
- Page 266 and 267: 266mai nalt decit ele şi mai presu
- Page 268 and 269: 268[„O TELEGRAMĂ A AGENŢIEI HAV
- Page 270 and 271: 270O circulară a marelui-vizir că
- Page 272 and 273: 272din Ruşciuc prin care întâmpl
- Page 274 and 275: 274multe punturi , ea are însă o
- Page 276 and 277: 276e numai un talent, căci talente
- Page 278 and 279: 278sunt nemulţămite, cu deosebire
- Page 280 and 281: 280a lui Eliade. Întâmplările po
- Page 282 and 283: 282solfegiu şi declamaţie.Acuma c
- Page 284 and 285: 284Serata muzicală care vineri a a
- Page 286 and 287: 286îngrijire se grimase , până l
- Page 288 and 289: 288înrâurirea talentului său de
- Page 290 and 291: 290Acest Masinissa avea numai rolul
- Page 292 and 293: 292graniţă.[3 aprilie 1877]«CONV
- Page 294 and 295: 294celorlalte, e evident că Român
- Page 296 and 297: 296[13 aprilie 1877]PRELEGEREA D-LU
- Page 298 and 299: 298Muntenegrului şi au trimis la p
- Page 300 and 301: 300SCUMPIREA PÂNEIÎn momentul de-
- Page 302 and 303: 302bile, numărul de bolnavi în c
- Page 304 and 305: 304acest scop, au fost respinşi de
- Page 306 and 307: 306SHAKESPEAREÎntre multele nenoro
- Page 308 and 309: 308aceea credem că Adunarea deputa
- Page 310 and 311: 310la cele ce-am auzit aici despre
263[„ATENŢIA GENERALĂ..."]Atenţia generală au atras-o în zilele cele din urmă interpelaţia pe care D. Cogălniceanu a făcut-o în Senat cuprivire la starea universităţei din Iaşi.Cu un bogat material de probe, d-sa a voit a dovedi că acest institut de cultură este în decadenţă, din cauză căprofesorii se ocupă cu alte lucrări decât acelea ale ştiinţei şi cumulează funcţiuni adesa incompatibile cu catedra lor.Drep [t] care interpelantul a provocat pe ministrul instrucţiei de a ţinea pe profesori la împlinirea îndatoririlor lor.D. ministru, răspunzând , au arătat cu această ocazie defectele legii instrucţiei şi cum ea nu pune piediciprofesorilor de-a se servi de dreptul de a fi aleşi în corpurile legiuitoare, nici îi opreşte de la ocuparea mai multorfuncţiuni.moţiune:interpelantul , nemulţămit cu acest răspuns, au revenit asupra cestiunei şi a culminat propuind următoareaSenatul, auzind esplicările date de d. ministru al instrucţiei şi văzând starea universităţii de Iaşi, provenită din absenţaprofesorilor, invită pe d. ministru a aplica art. 386 etc. din legea instrucţiei.Această moţiune a d-sale a fost primită alaltăieri cu adeziune din partea guvernului.[6 februarie 1877][„DACĂ AR FI DE CREZUT..."]Dacă ar fi de crezut aserţiunile ziarelor din Viena, atunci criza băncii se va risipi în favoarea Ungariei. În adevărTisza şi-a fost dat demisia. Împăratul a fost primit-o, ba însărcinase pe baronul Sennyey cu formarea unui cabinet nou,însă preste noapte se schimbară lucrurile. Ungurii au ştiut, prin mijlocirea contelui Andrassy, să-l convingă pe împăratcă un alt ministeriu unguresc nu-i cu putinţă şi că acesta este le meilleur des ministčres possibles , aplicând maxima luiLeibnitz la oasele muritoare ale d-lui Tisza.Se vede că lucrul era prevăzut şi precugetat astfel. D. Tisza a reintrat în ministeriul unguresc pe uşa pe careieşise, şi toată demisia sa n-a fost decât o comedie pentru a vedea ce efect va face asupra spiritelor retragerea ilustruluidemagog .Astfel înainte de 4 zile au fost iarăşi o conferenţă, la care a luat parte d-nu Tisza ca demisionar şi ministru adinterim cu colegii său Wenckheim şi Szell pe de o parte şi miniştrii austriaci Auersperg, Lasser şi de Pretis pe de alta.În această şedinţă nu s-a fixat sau delimitat nimica, dar s-au constatat numai că o înţelegere în cestiunea bănciinu e cu putinţă decât păstrându - se principiul parităţii la compunerea consiliului de administraţie.Va să zică Austria au cedat Ungariei. De atunci urmează din nou conferenţele şi se introloacă iarăşi regulatminiştrii reintraţi maghiari şi cei austriaci, cărora, dorindu-le deplină sănătate în pisarea apei, trecem la altele.[6 februarie 1877][„ÎNTRE SERBIA ŞI MONTENEGRO..."]Între Serbia şi Montenegro şi Turcia pare a se stabili înţelegere. Cel puţin tratările preliminare între Zukici şiVogoridi la Viena par a fi fost atât de bune încât au încurajat pe sârbi de a trimite la Constantinopoli, pentru încheiereapăcii, pe D. Kristici şi Matici . Un decret princiar a convocat Scupcina cea mare pentru ziua de 26 fevruarie; iar pentru20 a lunei curente s-a stabilit alegerile.Principele Montenegrului doreşte a trata pentru pace numai la Viena.