Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

254găsim un adăpost pentru bunurile noastre sufleteşti ... bine. De nu ... atunci desigur că vom căuta printr-o încercaredeznădăjduită sau de-a crea o poziţiune sigură şi neclintită neamului nostru, sau de-a renunţa cu totul la un rol în istorialumii.[14 ianuarie 1877]CLUBUL STUDENŢILORDin raportul anual, citit în şedinţa de la 20 noiembrie 1876 şi tipărit acuma, estragem următoarele date. Înintervalul de un an dintre 20 noiemvrie 1875 şi 20 noiemvrie 1876 s-au ţinut în localul clubului 9 prelecţiuni asupraurmătoarelor materii :1. Civilizaţia este contrară corupţiei, de N. Mihalcea.2. Proba testimonială în materie civilă, de C. M. Miclescu .3. Salvarea omenirei prin instrucţiune, de N. Mihalcea.4. Ninon , poem în versuri de I. Bată.5. Lupta pentru drept, de Francisc Papp .6. Importanţa istoriei. În specie, istoria românilor cu o ochire asupra luptei lui Ştefan cel Mare la Valea Albă, deI. Neniţescu .7. Privire asupra poporaţiunei rurale din România, de I. Crăciun.8. Critica asupra civilizaţiei moderne, de B. Ionescu.9. Privire asupra lui Ştefan cel Mare, de I. Neniţescu .S-a creat şi o mică bibliotecă , care, până acum constă din 8 opuri în 22 volume şi 90 broşuri, toate donaţiuni aleunora din membri şi a câtorva persoane particulare, între cari vedem pe d. dr. A. Fătu , care a donat bibliotecei toateopurile d-sale, şi d. Iacob Negruzzi, care, pe lângă scrierile sale, a donat şi pe acelea ale lui C. Negruzzi; asemine d-nuA. T. Lungu a donat cea mai mare parte din cărţile ce compun mica bibliotecă . Curios ni se pare însă următorulpasagiu al raportului:Foarte mult contribuiesc la prosperarea clubului d-nii redactori cari binevoiesc a ni trimite jurnalele d-lor, fiindcă din ele noiputem vedea diferitele chestiuni ce se dezbat atât în ţara noastră cât şi afară. Noi, ca unii cari privim fără pasiune luptele dintrepartizi, putem cunoaşte greşelile unora şi ale altora: ne deprindem a judeca lucrurile cu sânge rece, a vedea răul şi a-i căutaremediul , căci nu învăţăm decât pentru a fi buni cetăţeni.Urmează apoi lista a 32 de ziare politice oficiale şi semioficiale şi a 4, [zic patru] ziare c-un cuprins mai multsau mai puţin ştiinţific.Veniturile, în suma de 1885 lei 40 bani, consistă esclusiv din cotizaţiunile membrilor, iar repartiţia lor asupracheltuielelor e următoarea:Plata chiriei localului 1412, imprimarea statutelor , cheltuieli de cancelarie şi cheltuieli extraordinare 190, întotal 1602, Rămâind în casă, în sara de 20 noiembrie 1876, suma de 283 lei 38 bani.Din cauză că fondul este foarte mic a fost imposibil a îndeplini unul din punctele statutelor : acela de a ajuta pemembrii lipsiţi de mijloace.Membrii ordinari au fost în număr de 56, onorifici 15, estraordinari 1, binefăcători d. Lungu şi, în fine, câţigazetari toţi.După cum stau lucrurile pân - acuma , clubul nu ne îndreptăţeşte la speranţe tocmai mari. A cheltui aproape totvenitul, strâns din cotizaţiuni relativ desigur prea mari, pentru chiria localului , în care stau spre citire aproape numaiziare politice, ni se pare lucru ingrat . Nu vedem un singur ziar de filologie romanică. Nu vedem „Columna lui Traian",al cărei redactor are deprinderea de a nu-şi trimite revista gratis, dar care revistă este cu toate acestea cea maiimportantă pentru studiul istoriei Românilor după documente.Aseminea lipseşte o revistă a ştiinţelor juridice şi de stat, una cel puţin de ştiinţe pozitive, încât toată lectura e,se vede, restrânsă la nenumărate foi şi foiţe politice şi la câteva de literatură frumoasă. Ar fi mai bine, după a noastrăpărere, dacă din venituri s-ar închiria un local ieftin, cu 3-400 franci pe an, iar jumătate din rest s-ar întrebuinţa pentruformarea unui fond stabil şi jumătate pentru cumpărarea de cărţi de-o valoare însemnată şi pentru abonamentul la ziare