Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

243Oare dacă su[b]prefecţii ar şti a administra ar fi ei de prisos? Căci administraţia cere cunoştinţe speciale deeconomie naţională, finanţe şi statistică, pe lângă cunoştinţa legilor ţării. Dar un subprefect care nu ştie importanţa uneidate statistice nu ştie să distingă o dare comunală ruinătoare de una productivă, nici o şosea de utilitate secundară deuna de absolută trebuinţă: un subprefect care iroseşte în lucruri de prisos puterile vii ale poporului e de-a dreptulstricăcios . Sub regimul vechi subprefecţii drept că nu erau lucru mare, dar, pentru plata minimă ce-o căpătau , eiîndeplineau o funcţie administrativă bine hotărâtă . În epoca de atârnare economică, în care uşor se putea ca ţăranulsupraocupat cu munca boierescului să lese să 'nţelenească ogorul propriu, subprefecţii îngrijeau deci ca fiecare ţăran săşiaibă ogorul său propriu pe deplin cultivat. Deşi starea de lucruri nu era nimic mai puţin decât invidiabilă , deşi ţaraera guvernată de-o clasă de privilegiaţi care în mare parte nu meritaseră prin nimic privilegiile lor, totuşi oameniidomniei, răi buni cum erau, cercau a aduce în armonie interesele esclusive ale clasei dominante cu cele ale claseimuncitorilor . Acest simţământ al statului, al armoniei intereselor s-a pierdut cu desăvârşire astăzi, când statul e astfelconstituit încât poate fi condus în mod unilateral de reprezentanţii unei singure clase sociale, esclusive prin natura ei.Ne abţinem de la o dezvoltare mai pe larg, care sub pana noastră ar deveni un studiu întreg asupra însemnătăţiiadministraţiei în ţări în care bunul trai al claselor muncitoare şi emanciparea lor de sub presiunea capitalului bănesc şifonciar e ţinta de căpetenie a statului.[5 ianuarie 1877]TURCIA[„Până ACUMA CONFERINŢA EUROPEANĂ..."]Până acuma conferinţa europeană în Constantinopole nu are de înregistrat nici un succes considerabil. Se zicecă, lipsa de rezultate odată constatată în mod oficial, toate puterile mari îşi vor retrage pe reprezentanţii lor laConstantinopole. Poarta cu toate ocaziile stăruieşte asupra constituţiei sale. Astfeli o cesiune de teritoriu Serbiei şiMuntenegrului nu se împacă cu art. 1 al constituţiei. Delimitarea provinciilor slave nu se poate primi din cauzaîmpotrivirei populaţiei turceşti şi greceşti. Poarta concede punctul în privirea cantonamentului trupelor, se împotriveşteînsă la formarea unei jandarmerii; miliţia de indigeni e periculoasă din cauza conflictelor ce s-ar putea naşte între turcişi creştini; apoi refuză clauza numirii guvernărilor cu concursul ambasadorilor şi a comisiei, asemenea Delimitareaveniturilor fiscale din provinciile slave (fiindcăcontrazice drepturile de suveranitate a Porţii), tot aşa introducerea unui sistem deosebit judecătoresc în provinciile slavefiind în contrazicere cu spiritul constituţiei. Ziarul rusesc ,,Golos ", discutând situaţia, crede (nu fără cuvânt ) că Poartaîşi bate joc de toată conferinţa europeană. Gazeta e de părere că simţământul de onoare a Rusiei cere ca să nu selungească pertrătările zadarnice, ci să se ieie odată măsuri energice. Cu cât mai energic va procede Rusia, cu atâta maiasigurată va fi pacea.În fine ştirea cea mai nouă a Agenţiei Havas e următoarea:Cea din urmă comunicare ce se va face de cătră plenipotenţi în şedinţa de luni va fi un rezumat atenuat al cererilorformulate de puteri. Câteva puncte ar fi chiar părăsite. Nu s-ar face menţiune despre escorta de jandarmerie , despre cantonareatrupelor în fortăreţe , despre împărţirea Bulgariei în două provincie . Atribuţiunile comisiunii de supraveghiare ar fiîmpuţinate . Aprobarea puterilor pentru numirea guvernatorilor n-ar fi cerută decât pentru întâia dată. Plenipotenţii par a fi depărere că turcii vor adera la această comunicare.[5 ianuarie 1877]FOAIE NOUĂ