Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

242Sub titlul Jidovii în România, „Pester Lloyd” de la 3 ianuarie scrie următoarele linii, cu data din bucureşti.Aici pe fiecare zi sosesc sute şi sute de familii jidoveşti de pe Milcov, familii pe cari prefectul Nerone Lupaşcu le-amaltratat cu propria sa mână, silindu-se astfel a-şi părăsi vetrele şi lucrurile. În van le-au fost rugămintea să li se permită a-şi lăsalucrurile în locuinţele părăsite până când vor putea să şi le ridice şi să şi le transporte în alte părţi; această voie li s-a refuzat în modcategoric. Mai mult decât atât . Locuinţele lor au fost violate , uşile au fost sparte cu forţa ţi lucrurile bieţilor nenorociţi au fostazvârlite în stradă. Iar populaţia creştină, considerând aceste lucruri drept avere fără stăpân le deprădează şi şi le aprop [r]iază, fără nici un scrupul sau rezistenţă. Suferinţa nenorociţilor bătrâni , femei şi copii aruncaţi pe stradă şi jertfiţi gerului şi foameieste nedescriptibilă .Nu-i minune. Redactorii de la Pesther Lloyd, evrei, de la Neue fr. Presse, item, de la Journal des Débats, item,ba ni se pare că şi secretarul de stat de la ministeriul italian de esterne e…evreu.DIN PERIODICE: 1877[„CONFLICTUL CU TURCIA..."]Conflictul cu Turcia pare a fi înlăturat. După ziarele care stau în relaţii intime cu cabinetul de astăzi, atâtputerile cât şi Poarta au recunoscut legitimitatea protestului din partea guvernului M. Sale Prea Înălţatului Domn încontra articolelor 1, 7 şi 8 ale constituţiei turceşti. Reprezentantul Austriei şi cel al Germaniei au primit de la guvernelelor aviz de-a susţinea rezervele cabinetului român faţă cu constituţia otomană . Deşi până acuma nu cunoaştem acteleautentice cari s-au preschimbat cu ocazia acestei seminţe de conflict, totuşi se aude că guvernul s-a declarat nemulţămitcu satisfacerea evazivă ce i-a dat-o Înalta Poartă. Acea satisfacere consistă în asigurarea negativă : că Turcia n-are degând să calce tractatele internaţionale.Unele din ziarele bucureştene, precum şi presa ,,credincioasă constituţiei" din Austro-Ungaria, susţin că acestconflict l-au căutat românii pentru ca să se poată arunca în braţele Rusiei, adică că am căuta cum s-ar prinde nod înpapură.Noi credem că aceste aserţiuni sunt scorniri[a] acelora ce n-au alt de lucru. Că e prea cu putinţă ca România safie târâtă în conflictul oriental e drept, dar că cineva ar căuta într-adevăr să încurce iţele nu-i adevărat.Altfel răspunsul lui Savfet Paşa, deşi negativ, pare a fi destul de conciliant . În el se asigură că Poarta n-a avutniciodată intenţia de a modifica poziţia escepţională de care se bucură România în puterea tractatelor sale şi căconstituţia otomană nu atinge nici într-un fel drepturile recunoscute ale României. cât priveşte cele şapte puncte dinmemorandul român, Poarta au şi recunoscut cinci din ele.Dar noutatea cea mai însemnată a zilei este că Germania, care în ultimele şedinţe luară (sic) o poziţie foarteenergică, ar fi plecată a se apropia de Poartă, pe baza independenţei României, care ar servi de barieră sub garanţiaGermaniei.[5 ianuarie 1877][„BUGETUL PE ANUL CURENT..."]Bugetul pe anul curent se dezbate cu greu din legăturile ce le are cu legile organice a serv[ic ]iilor publice.Pare a se fi răspândit în genere ideea că sunt prea mulţi amploiaţi în toate ramurile şi că se pot face ştergeri cughiotura fără a se atinge mecanismul administraţiei materiale şi juridice a ţării. Noi din parte-ne avem opinia că laprima vedere şi pe dibuite e greu, de nu imposibil de a deosebi sinecurele de posturile acelea cari îndeplinesc unserviciu real. Iluzia că cutari posturi ar fi de prisos se naşte din împrejurarea că oamenii însărcinaţi cu ele nu pricepnimic din ceea ce au să facă.