Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

238BELGIA[„«INDEPENDENŢA BELGICĂ » SPUNE..."],,INDEPENDENŢA BELGICĂ " spune că, în cestiunea ocupării Bulgariei, Belgia n-au priimit pân - acumadecât comunicaţii confidenţiale şi de-aceea le-au dat şi reprezentanţilor ei din străinătate numai instrucţii confidenţiale .Ministrul au adus la cunoştinţa reprezentanţilor că Belgia, fără a refuza cererile eventuale ale puterilor, se simte totuşidatoare de a face să atârne cooperarea sa de garanţii morale şi financiare.,,INDEPENDENŢA BELGICĂ " se 'ndoieşte că propunerile lui Malou vor fi primite de cătră puteri.[19 decembrie 1876][„CU OCAZIA DEZBATEREIASUPRA PROIECTULUI DE BUDGET ..."]Cu ocazia dezbaterei asupra proiectului de budget d-nul prezident al Consiliului de Miniştri au ţinut un cuvântce cuprinde un şir de preţioase adevăruri, de mult cunoscute de noi, dar pentru a căror răspândire a trebuit, se vede, maimult de zece ani. Răposatul Marţian în Analele statistice, Titu Maiorescu în critica direcţiei culturei române, d. IoanGhica în Convorbirile economice, Teodor Roset [t]i în articolul „asupra progresului la noi", M. Eminescu în discursulpublic „asupra influenţei austriace" au arătat cu toţii că primirea formelor de cultură ale străinătăţei fără bazeleeconomice şi cuprinsul ecuivalent se soldează cu mizeria claselor muncitoare. Ne pare bine că aceste cuvinte au ieşitdin gura unui barbat atât de popular în toată românimea, că tocmai d. Brăteanu a întrebuinţat pentru artificiala staresocială a românilor expresia tropică de comedie tradusă din franţuzeşte.Deie Domnul ca sistemul privirei pozitive şi mai cu samă acela al descărcărei generale să nu vie prea târziu .Reproducem din discursul d-lui Brăteanu toate pasagele cari caracterizează vina cea mare a generaţiei trecutecare, orbită de civilizaţia străină, a crezut că, introducândformele esterioare ale ei, i-a introdus totodată şi cuprinsul. Acest cuprins nu se realizează decât prin muncă. Nici ziare,nici legi, nici academii, nici o organizaţie asemănătoare cu cele mai înaintate nu sunt în stare de a înlocui munca şi ostare de lucruri care nu se întemeiază pe ea e o fantasmagorie care va dura mai mult sau mai puţin, dar se va preface înfum la suflarea recei realităţi .Acuma începe a se preface în fum. Fi-vom destul de tari de a suferi această operaţie, această amputare a claseiscribilor din viaţa publică, Fi-vom destul de drepţi pentru a depărta reputaţiile uzurpate şi nu meritul adevărat? Vom fiîn stare a deosebi puterea adevărată de semidoctismul de rând în toate aceste reduceri ce se vor propune? Aceasta eîntrebare demnă de Hamlet şi a cărei dezlegare ne-o va da numai viitorul.[22 decembrie 1876]REVISTA TEATRALĂ[„DESPRE TREI REPREZENTAŢII..."]